Ghenadie Ciobanu, procurorul „NUP pentru nevastă”, destituit de CSM

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat, ieri, că a admis acțiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru procurori și „a aplicat domnului procuror Ghenadie Ciobanu, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, sancțiunea disciplinară constând în avertisment, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.“ În plus, CSM a mai anunțat că „urmare a aplicării sancțiunii disciplinare, Secția pentru procurori a CSM a hotărât revocarea domnului Ciobanu Ghenadie din funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, începând cu această dată, conform art. 51 alin. 7 raportat la art. 51 alin. 2 lit. c din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor“. Ceea ce se poate observa, chiar și cu ochiul liber, din acest anunț sec, este că domnul respectiv s-a lins pe bot de mărunta lui șefie peste parchetul unei judecătorii de provincie. Ceea ce nu se vede, dincolo de aceasă înșiruire  de legi, articole de lege, teze și aliniate, în care sancționarea procurorului Ciobanu este încadrată gospodărește, este însuși personajul pedepsti. Un personaj despre care s-a aflat, adeseori, în atenția presei locale care, de-a lungul timpului, l-a și descris ca pe un mic satrap local. Un slijbaș al justiției care, cocoțat într-o funcție de conducere cât de cât importantă, se comportă ca un vechil pe propria sa moșie și face legea exact așa cum crede el de cuviință. Sau cum îi dictează propriile interese. În vara anului trecut, cu mult timp înaintea deciziei CSM, un ziar local a relatat faptul că procurorul Ciobanu a anchetat-o pe Angela Ciobanu, adică pe nimeni alta decât propria lui nevastă. O anchetă pe care, ca orice bun familist, care-și iubește nevasta mai mult decât pe oarba aia de Justiție, a încheiat-o prin neânceperea urmăririi penale, celebrul NUP care, de foarte multe ori, ucide, încă din fașă, modestele noastre tentative de înfăptuire a dreptății.

Legea tradusă în „dialectul“ justiției din Hârlău

Codul de procedură penală, mențio­nează, în articolele 48 și 49 că magistrații, fie ei procurori sau judecători, se află în incompatibilitate atunci când au de anchetat, respectiv judecat, cauze în care sunt implicate rude apropiate ori membri ai propriilor familii. Ei, asta o fi acolo, în Codul de procedură penală. Tradusă în „dialectul“ vorbit de justiția din Hârlău, această prevedere a legii nici măcar nu există. Conform presei locale, la sfârșitul lunii august 2011, procurorul Ciobanu s-a implicat personal în soluționarea unui dosar în care soția lui era reclamată la Parchetul de pe lângă Juecătoria Hârlău, pentru comiterea infracțiunii de „abuz de încredere“. Cei care o reclamau în justiție erau reprezentanții unei firme de leasing, care o acuzau că, în urmă cu peste un an, a achiziționat, printr-una dintre firmele sale, o autotutilitară Mercedes Sprinter. O afacere în urma căreia cei cu leasing-ul ar fi fost înșelați și s-au ales cu o poagubă de câteva mii de euro. În mod normal, în calitatea sa de mare șef la Parchetul Hârlău, procurorul Ciobanu ar fi trebuit, conform legii, fi să trimită plângerea la un alt Parchet, fie să delege soluționarea ei unuia dintre procurorii subalterni. Nu a făcut nici una nici alta și a demarat el însuși ancheta. A trimis dosarul la Poliția din Hârlau, unui polițist care nu s-a deranjat să miște nici o filă din el. Ulterior, presa locală a aflat că, între timp, la firma de leasing a fost trimis un „mesager“ care a obținut un soi de înțelegere în urma căreia reprezentantii săi s-au răzgândit și și-au retras plângerea. Apoi, tot ei au trimis la Parchetul Hârlău o adresă în care sustineau că, de fapt, fusese vorba despre o confuzie. Motiv pentru care partea vătămată și-a retras plângerea. Iar în lipsa plângerii, procurorul Ciobanu n-a mai avut nimic altceva de făcut decât să-și „cadorisească“ nevasta cu un NUP. Poate că a fost o „confuzie“. Sau poate că nu. În schimb starea de incompatibilitate din care a acționat procurorul Ciobanu este o certitudine, care trebuie să fi atârnat greu în decizia luată de  către  magistrații CSM.
De-a lungul vremii, tot din presa locală s-a mai aflat că, în urmă cu câțiva ani procurorul Ghenadie Ciobanu s-ar fi implicat și în mușamalizarea unui accident rutier soldat cu moartea victimei. În 2006, Petru Hlihor, de 38 de ani, și Marcel Butnaru, de 22 de ani, ambii din comuna Ceplenița, au fost implicați într-un accident soldat cu moartea Paraschevei Nechitoaie, o bătrâna din satul Buhalnița. La volanul mașinii care a comis accidentul s-ar fi aflat, deși nu avea permis, Petru Hlihor care încerca să tracteze o autoutilitară condusă de Marcel Butnaru. Autoturismul condus de Hlihor a lovit-o pe bătrana, care a murit ceva mai tărziu la spital. Dar, cu toate că a condus fără permis, a părăsit locul faptei după care și-a reparat mașina fără a fi primit autorizație de la poliție, Hlihor s-a ales doar cu amenda de 3 milioane de lei, pedeapsă la care el a fost „condamnat“  de același procuror Ghenadie Ciobanu, care a anchetat și în acel dosar.

Vasile Surcel