Zi de doliu in Rusia, dupa accidentul de ieri, de pe aeroportul siberian Irkutk, unde un avion Airbus A-310 a luat foc imediat dupa aterizare. A ars aproape in intregime. La bord se aflau 204 oameni, inclusiv noua membri ai echipajului. Pentru multi, circa 135, a fost ultima calatorie. 71 de victime au fost spitalizate. Unii se afla in stare grava. Printre pasageri se numarau multi copii. Erau in vacanta si fusesera trimisi de parinti in tabara, pe malul lacului Baikal. Nu au mai ajuns. Firul vietii lor a fost curmat brusc si intr-un mod absurd de o defectiune: ba la unul din motoare, ba la trenul de aterizare. Acum nu mai conteaza. Compania Airbus a anuntat ca a luat hotararea de a renunta la productia de avioane A-310 incepand cu iulie 2007. Iar presedintele Putin a ordonat formarea unei comisii care sa elucideze circumstantele accidentului. La fata locului s-au deplasat deja ministrul situatiilor extraordinare, alti responsabili. Numerosi lideri occidentali, printre care George Bush si Jacques Chirac, au transmis condoleante. Calcule politice, nimic mai mult. Dar care nu pot sterge durerea oamenilor. A celor care si-au pierdut copii, prieteni, rude, a celor care au vazut, practic, moartea cu ochii, dar au scapat. Ramane socul, greu de vindecat. Si raman multele semne de intrebare care se ridica de fiecare data in urma unor astfel de drame: daca s-ar fi facut asta, asta si asta, dezastrul putea fi evitat? Se spune ca avionul companiei Sibir efectuase toate verificarile chiar inainte de cursa. Cum a fost posibil accidentul, in acest caz? Tacere. O tacere care infioara si infurie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
