Nigerienilor li se pare ca Romania este o prada usoara, considerand-o ca o tara inapoiata, cu capacitate limitata de verificare a informatiilor false si necunoscatoare a operatiunilor bancare. Africanii, sub diferite pretexte, majoritatea de ordin politic, cer ajutor pentru tansferuri de valuta prin conturile firmelor romanesti. In schimbul acestui ajutor, se promit comisioane, in procente din suma totala a transferului de bani. Dupa ce primesc numerele de conturi si adresele romanilor, africanii -pleaca- cu banii. SRI-ul a demontat numeroase astfel de afaceri, prin care firme romanesti au pierdut sume imense de bani, in perioada 1992-1997. Escrocii africani si-au reluat din nou ofensiva asupra firmelor romanesti, in vizor aflandu-se patru firme din Cluj.
Contraatacul nigerian
Recent s-a constatat o reluare intensificata a incercarilor unor grupuri infractionale nigeriene de a atrage in diverse escrocherii internationale institutii de stat si societati comerciale din Cluj-Napoca, fenomen cu care ne-am mai confruntat in perioada 1992-1997. Astfel, pe adresele unor firme, institute de cercetare si persoane particulare din majoritatea judetelor tarii, au sosit mesaje din partea unor pretinse persoane, care pretind ca sunt functionari ai Guvernului din Nigeria sau ai unor companii importante din aceasta tara. De regula, scrisorile, faxurile, e-mail-urile contin propuneri de implicare in transferarea prin conturi romanesti a unor sume cuprinse intre 20-175 milioane de dolari, in schimbul unui comision de 20%.
Schema escrocheriei
Schema utilizata este, in general, aceeasi, cu mici diferente privind provenienta banilor (mostenire, sume ce urmau a fi utilizate pentru plata unui serviciu, care din anumite motive nu au mai fost virate in contul firmelor respective, suprafacturarea unui contract extern) si a persoanelor care expediaza scrisoarea (de regula, functionari sau fosti functionari in banci, ministere).
Planul consta in contactarea agentilor economici romani, carora le sunt solicitate: numele, adresa, telefonul si faxul firmei, numele si numarul contului, pe care sa le puna la dispozitie pentru efectuarea transferului, precum si un avans pentru plata comisioanelor bancare ale transferurilor propuse.
De asemenea, sunt frecvente cazurile cand romanii sunt invitati in Nigeria pentru perfectarea formalitatilor de transfer valutar, ocazie cu care de fapt se intentioneaza jefuirea acestora si chiar periclitarea integritatii fizice.
Patru firme clujene, in vizor
Pe lista escrocilor nigerieni s-au aflat ACSA Campia Turzii SA (care desfasoara activitati de constructii in tari membre UE), CARBOCHIM SA Cluj-Napoca, INDUSTRIA SARMEI SA Turda, IZOCER SA Cluj-Napoca. In fiecare din aceste cazuri, incercarea nigerienilor s-a soldat insa cu un esec.
Serviciul Roman de Informatii avertizeaza insa ca aceasta practica continua si in prezent, iar oamenii de afaceri care primesc oferte suspecte sunt rugati sa se adreseze SRI.
Semnaturile atentatorilor
Potrivit datelor furnizate de Serviciul Roman de Informatii, mesajele sunt semnate de persoane fictive nigeriene, cum ar fi: Amos Okins, Kelvin Smith, Salisu Abrahim Gwarzo, Gabno Jos, Alhaji Abubakar Atiku Bagudu, John Kabba, Kayode Odeku, Phillips Asidu, Jubril Danladi, dar si de altele care ar avea afaceri cu firme din Nigeria: Mayor Ike – Togo, dr. Kofi Martins – Ghana, John Rashid, Major Ibrahim Sadya, Ego-ebo Michael, Samuel Coker, Johnson O. Kakulu – Siera Leone, Idioma Mike Adams – Noua Zeelanda, Williem Jefferson Motlabhane – Africa de Sud. De mentionat ca aceste persoane nu au fost niciodata in Romania.
Asadar, parafrazand indemnul lui Mugur Isarescu catre bancile din Romania, avertizam si noi firmele romanesti: -ochii cat cepele-!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
