Guvernul favorizează creșterea abandonului școlar

Zeci de mii de elevi din mediul rural nu și-au primit de mai bine de o  jumătate de an banii pentru naveta școlară, majoritatea dintre ei fiind în imposibilitatea de a mai frecventa cursurile fără acest ajutor prevăzut negru pe alb de Legea educației naționale. Ministrul Educației Remus Pricopie ridică din umeri și ignoră atât cât poate această problemă, însă elevii nu mai suportă și protestează pentru lipsa de interes a ministerului, cerându-și dreptul la educație.

Mii de elevi nu se pot duce la școală fără banii pentru navetă

Situația navetiștilor este critică în toată țara, iar măsurile întârzie să apară. Marți, peste 2000 de elevi din județul Covasna au intrat în grevă japoneză, acuzând Ministerul Educației că nu le-a mai decontat din octombrie 2012 abonamentele pentru navetă, datoria acumulată ajungând la 1,6 milioane lei pentru liceenii din mediul rural. În total, la nivelul județului Covasna, 3000 de elevi au rămas fără bani de navetă din noiembrie anul trecut. Situația din Covasna nu este singulară, 5000 de elevi din Harghita neprimind banii pentru navetă din luna decembrie a anului trecut, iar datoria ajunge la 1,5 milioane de lei. Lucrurile stau și mai dramatic la Vaslui unde restanțele celor 7000 de elevi navetiști sunt din septembrie anul trecut și depășesc 2,5 milioane de lei.
De aproape jumătate de an, peste 6.000 de elevi navetiști din județul Bacău nu și-au mai primit nici ei  banii pe abonamente. Părinții sunt disperați și spun că nu îi pot ajuta prea mult. Unii dintre ei trebuie să suporte lunar, din buzunarul propriu, costuri de până la 250 de lei. Iar dacă ai „ghinionul“ să ai doi copii la liceu, situație devine dramatică pentru multe familii. În județul Bacău sunt 6.500 de elevi care fac zilnic naveta până la liceu, în oraș. Pentru transportul acestora, lunar ar trebui decontată suma de 600.000 de lei. Datoria totală, neachitată de jumătate de an, depășește 3,5 milioane lei. Reprezentanții Inspec­toratului ?ê?£colar Bacău susțin că au cerut bani de la Minister. Singurul răspuns primit a fost că, în prezent, se lucrează la o nouă hotărâre de Guvern, prin care se vor impune anumite plafoane societăților de transport. Când se va întâmpla acest lucru, nimeni nu știe, autoritățile așteptând probabil vacanța de vară pentru a scăpa de această presiune. ?ê?£i în Brașov elevii sunt nevoiți să se împrumute de unde pot pentru a putea fi prezenți la cursuri, deoarece aceștia nu au mai primit banii pentru navetă din luna septembrie a anului trecut. 1,6 milioane de lei trebuie să dea Ministerul celor peste 900 de elevi din județ care fac zilnic naveta ca să ajungă la liceu. Banii de la minister n-au venit , iar  majoritatea tinerilor iau bani de la rude sau se duc la școală cu autostopul fără să plătească.

Ignorare totală din partea Ministerului

?ê?£i deputatul PSD, Ana Birchall, a cerut socoteală „mai marilor“ săi colegi din USL care se ocupă cu distribuirea fondurilor în Educație, însă scrisoarea acesteia către Minister a rămas fără răspuns. „Pe fondul crizei economice prelungite, dar și al schimbărilor de pe scena politică, s-a ajuns la situația dramatică în care ne aflăm astăzi, cu restanțe către elevii navetiști, încă din luna septembrie a anului trecut. Astfel la nivelul județului Vaslui sunt afectați de întârzierea decontărilor pentru transport aproximativ 7.000 de elevi, suma restantă la sfârșitul lunii februarie depășind 2.500.000 de lei. Dacă această situație continuă, rata abandonului școlar va crește alarmant“, a avertizat într-o întrebare adresată Ministerului Educației deputatul PSD Ana Birchall. Potrivit unui comunicat remis HotNews.ro, aceasta anunța că la începutul lunii aprilie a transmis Ministerului Educației o întrebare referitoare la situația decontărilor banilor pentru naveta școlară în județul Vaslui. „Accesul la educație nu este o favoare, ci un drept constituțional. Investiția în educația unui copil, ajutorul acordat copiilor care provin din familii mai modeste, asigurându-se astfel accesul egal al copiilor la educație sunt convinsă că reprezintă una dintre principalele politici promovate de ministerul pe care îl conduceți“, susținea Ana Birchall. Nu știm dacă ministrul educației a catadicsit să-i răspundă colegei sale de partid, dar pentru elevii care sunt în situația să abandoneze școala deoarece nu au bani de abonamente nu a făcut încă nimic. Din aceste motive, aceștia au început să protesteze.

Elevii din mediul rural au intrat în grevă japoneză

Protestele au fost declanșate la Covasna de 2000 de elevi de liceu care au intrat în grevă japoneză, însă aceste manifestări s-ar putea extinde considerând că problema navetiștilor este de actualitate în mai multe județe ale țării. Acțiunea de protest din județul Covasna se va derula pe parcursul întregii săptămâni. Organizatorii protestului au declarat  că aceasta este prima acțiune de protest a elevilor din județul Covasna în vederea sensibilizării conducerii Minis­terului Educației, însă ei se pregătesc și pentru alte acțiuni dacă problema nu se va rezolva. Potrivit acestora, este absolut necesar ca autoritățile competente să rezolve în cel mai scurt timp problema decontării abonamentelor pentru naveta elevilor, pentru a nu afecta „calitatea actului educațional“ și pentru a nu contribui la creșterea absenteismului și chiar a gradului de abandon școlar. Peste 2.500 de semnături au fost strânse, săptămâna trecută, în 16 licee din județul Covasna, elevii dându-și acordul să declanșeze proteste, întrucât Ministerul Educației nu le-a decontat, din octombrie până în prezent, abonamentele pentru navetă, care costă între 60 și 260 de lei.În județul Covasna, fac zilnic naveta 2.699 de liceeni care locuiesc în mediul rural.

Ministrul Pricopie încalcă legea cu nonșalanță

Dacă această situație continuă și Ministerul Educației nu va găsi rapid o rezolvare, rata abandonului școlar va crește semnificativ.  „Toate județele nu au mai primit bani de anul trecut“, a anunțat ministrul Educației, Remus Pricopie, care susține că situația este cauzată de transportatori, care au crescut valoarea biletelor de 6 ori. Ministerul Educației este însă, obligat prin lege să deconteze cheltuielile de transport elevilor care urmează cursurile școlare într-o altă localitate decât cea unde au domiciliul, conform Legii Educației Naționale. „Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe baza de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.“, se precizează în Legea Educației Naționale, art.84. Întrebat de reporterii de la Digi24 despre greva japoneză declanșată de elevii din Covasna, Remus Pricopie a declarat că nu știe ce se întâmplă și s-a sustras explicațiilor suplimentare pe această temă motivând că este grăbit. Ministrul Educației a acoperit cu mâna microfonul reporterului și s-a mulțumit să declare că nu are habar de această situație, deși conduce acest minister. „Nu cunosc despre ce e vorba și, oricum, trebuie să fug la Guvern“, a spus ministrul, conform Digi24. Orientându-ne după haosul din sistemul educațional, Remus Pricopie nu știe într-adevăr ce se întâmplă cu acest sistem  și nici nu este în stare să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației.

România – campioană în Europa la analfabetism

Aproape 100.000 de copii și adolescenți din România nu merg la școală, deși ar trebui. Cel puțin asta declara în urmă cu câteva luni ministrul Educației, Remus Pricopie, însă reprezentanții UNICEF sunt convinși că numărul lor este cu mult mai mare. Nici măcar Institutul Național de Statistică nu are o centralizare clară.
Învățământul obligatoriu în România este de 10 clase, dar mii de copii nu merg la școală, nu știu să scrie, să citească sau să socotească. Potrivit raportului Comisiei Europene pe Educație, fiecare al 17-lea român este analfabet. Iar cei mai mulți dintre copiii lor preiau destinul părinților și renunță la șansa pe care le-o poate oferi școala către un trai decent. Părinții cred că e mai important să îi ajute la treburile gospodărești, decât să-și construiască o viață mai bună învățând carte.

Abandonul școlar, în creștere. Ministrul vine doar cu promisiuni

„Abandonul școlar a înregistrat un trend descendent, de la 18 la sută la 15 la sută în 2009, pentru ca în 2010-2011 să crească din nou, ajungând la 16 la sută. Suntem pe un ușor trend ascendent, întrucât, în acea perioadă, bugetul educației a avut cel mai mult de suferit. Ținta este ca în 2020 să ajungem spre 11 la sută“, a declarat ministrul Remus Pricopie, cu ocazia lansării studiului „Toți copiii la școală până în 2015. Inițiativa globală privind copiii în afara sistemului de educație“ – elaborat, în parteneriat, de Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Institutul pentru ?ê?£tiințe ale Educației și UNICEF.
România a stabilit ca obiectiv scăderea ratei elevilor din sistemul de educație și formare ce părăsesc timpuriu școala la 14,8% până în 2014, 12,8% până în 2017 si 11,3% până în 2020.
Datele arată că băieții din ciclul primar prezintă o rată a abandonului școlar mai mare, în timp ce, în cazul fetelor de aceeași vârstă, riscul este reprezentat, mai degrabă, de nefrecven­tarea totală a școlii.
Proporția copiilor de vârsta învăță­mântului primar care nu frecventează școala, în funcție de vârstă, atinge nivelul cel mai ridicat la 7 ani.
De asemenea, copiii din mediul rural de vârstă corespunzătoare învățământului gimnazial prezintă riscul cel mai ridicat de neparticipare la educație, se mai arată în raportul lansat marți la sediul Ministerului Educației.
Cel mai mare risc, din acest punct de vedere, se înregistrează la copiii din mediul rural, din familii sărace, de etnie romă, cât și la cei cu cerințe educaționale speciale, a subliniat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet. Or, tocmai pentru acești copii ministerul educației pare să-i pedepsească în continuare la sărăcie, închizându-le practic în nas ușa școlilor odată cu neplata costurilor legate de transportul la școală.

Irina Tracy