Guvernul Tariceanu raporteaza la Bruxelles culturi de… vile

Ineficienţa -nepoţilor- din subordinea Ministerului Agriculturii ne va costa peste 100 de milioane de euro. Angajaţii de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură au înregistrat terenuri care au fost scoase din circuitul agricol şi care nu sunt cuprinse în graniţele ţării, urmând să ceară subvenţii de la UE pentru ele. Penalităţile pe care fermierii le vor suporta din cauza subalternilor premierului Tăriceanu reprezintă un sfert din banii pentru plăţile la hectar. În loc să-i concedieze pe cei care nu ştiu să-şi facă treaba, guvernul ar putea solicita simplificarea procedurilor aferente utilizării sistemului informatic care gestionează banii pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Guvernanţii au dovedit încă o dată că nu sunt în stare să respecte cerinţele Uniunii Europene, fiind la un pas de a solicita bani pentru subvenţiile agricole de la Comisia Europeană pentru nişte terenuri care au devenit cartiere rezidenţiale şi pentru suprafeţe care au depăşit graniţele ţării.

Datele înregistrate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) sunt învechite şi nu au corespondent în realitate. Acum aşteptăm să vedem de unde va scoate cabinetul Tăriceanu cele 100 de milioane de euro, cât sunt penalizările pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate.

Aceasta este concluzia raportului experţilor europeni în urma auditului privind activitatea APIA, transmite EurActiv. Când preşedintele Comisiei Europene (CE) a avertizat că ar putea fi activată clauza de salvgardare pentru că nu ne-am îndeplinit obligaţiile asumate sau că sumele acordate pentru plăţile la hectar ar putea fi tăiate cu un sfert, premierul Tăriceanu a ieşit la rampă să spună că totul e roz în agricultură şi că nu sunt probleme. Iată că documetul realizat de experţii de la Bruxelles spune altceva. Deficienţele de funcţionare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole şi a Sistemului Informaţii Geografice (LPIS-GIS) au condus la înregistrarea unor date false. În restul statelor membre, datele pe care le utilizează acest sistem sunt valabile cam cinci ani. În România ele au fost colectate anul acesta, dar vizita în teritoriu a demonstrat că una e pe hârtie şi alta în natură. Oficialii de la Bruxelles au constatat -schimbari importante în peisajul agricol-. Adică în loc de câmpuri acoperite de culturi, au găsit cartiere de vile şi case, zone în care copacii au fost tăiaţi.

CE solicită ca APIA să actualizeze informaţiile la fiecare trei ani, deşi celelalte state membre fac asta la cinci ani, iar guvernul să revizuiască legislaţia privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, indiferent de utilizarea care se dă acestora.

Bani pentru Gheorghe sau Guyri?

Că angajaţii APIA nu au putut face diferenţa între terenul lui badea Gheorghe şi cel al lui badea Vasile putem înţelege, la fel cum putem înţelege că nu au reuşit să verifice dacă declaraţiile acestora sunt conforme cu realitatea, dar că nu ştiu care sunt graniţele ţării ni se pare ceva desprins din bancurile cu Bulă. Potrivit EurActiv, în raportul întocmit de experţii CE scrie că -Autorităţilor române li se cere să revizuiască digitizarea graniţei ţării (…) şi să asigure că nici o plată nu se efectuează pentru o suprafaţă localizată în alte State Membre-. Ori, altfel spus, angajaţii plătiţi cu salarii frumuşele de la bugetul de stat ar fi dat subvenţii pentru terenuri din vecini.

Deşi am cerut Ministerului Agriculturii să exprime un punct de vedere cu privire la datele din raportul european, până la închiderea ediţiei nu am primit un răspuns.

Minus 100 de milioane de euro

Fondurile alocate din visteria UE pentru plăţile la hectar se ridică la peste 400 de milioane de euro. România ar putea pierde un sfert din această sumă, adică peste 100 de milioane de euro. Banii aceştia ar trebui să ajungă de la bugetul Uniunii Europene la fermieri, însă sursa finanţării ar putea fi bugetul de stat, potrivit purtătorului de cuvânt pentru agricultură şi dezvoltare rurală din cadrul CE, Michael Mann, citat de EurActiv. Oficialul european a spus că penalităţile cauzate de ineficienţa APIA vor fi suportate din banul public, Guvernul urmând să preia această sarcină. Însă, executivul s-a arătat în ultima vreme dispus să aloce fonduri pentru multe proiecte, însă nu a reuşit să identifice şi sursele de finanţare. Nici ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş nu a ştiut să spună clar de unde va lua bani pentru Camerele Agricole. Iată de ce, deşi Michael Mann a dat asigurări că fermierii nu vor avea de suferit în urma acestor reduceri, avem oarece îndoieli că Guvernul va găsi la timp banii necesari plăţilor la hectar.

Doru Nechiti, directorul general al APIA a declarat recent că auditul experţilor europeni nu este decisiv pentru reducerea subvenţiilor. La vremea respectivă, el susţinea că -Va fi întocmit ulterior un raport mai amplu care va include şi concluziile acestei vizite, precum şi cele ale verificărilor anterioare, care au fost favorabile-. Se pare că şeful APIA s-a înşelat şi că raportul nu este atât de favorabil, deci ne putem aştepta ca UE să taie din banii alocaţi pentru fermierii români. Mulţi dintre ei şi-au calculat investiţiile pentru noile culturi ţinând cont şi de aceste plăţi. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2008, se va aplica un impozit de 2% pentru vânzarea produselor agricole.