Hoții „spășiți” ai tablourilor de la Rotterdam au beneficiat de clemența judecătorilor

Hoții „spășiți“ ai tablourilor din Olanda, care și-au recunoscut faptele și nu au vrut să aducă probe în favoarea lor, au fost „recompensați“ ieri cu pedepse reduse față de decizia primei instanțe. Magistrații Curții de Apel București au hotărât, printr-o decizie definitivă, condamnarea lui Radu Dogaru, cel considerat șeful grupării de hoți, la șase ani de închisoare cu executare, în timp ce Eugen Darie va executa 5 ani și patru luni de detenție. Potrivit legilor penale, pentru cei doi condamnați va fi scăzută din pedeapsă perioada petrecută până în acest moment în arestul preventiv, respectiv un an și aproape două luni, de la data de 20 ianuarie 2013.
Față de decizia anterioară a instanței de fond, Judecătoria Sectorului 3, Radu Dogaru are cu opt luni de închisoare mai puțin de executat, în timp ce pentru Eugen Darie, câștigul se materializează într-o scădere a cuantumului pedepsei cu un an și patru luni. Cei doi hoți au primit decizia inițială de condamnare la data de 26 noiembrie 2013. La judecătoria Sectorului 3 continuă procesul și în cazul celorlalte persoane judecate în dosarul cunoscut ca „Furtul Secolului“, cu procedura completă, care impune administrarea de probe și din partea apărării precum și audieri de martori. Alexandru Bitu și Petru Condrat, „manechinul lui Bote“, numit așa datorită faptului că a fost asistentul celebrului designer, care, de altfel, a fost și el audiat de judecători, au cerut și ei să fie judecați prin procedura simplificată. Aceasta le-ar fi asigurat reducerea pedepselor cu o trei­me, în schimbul recunoașterii vinovăției, numai că magistrații Judecătoriei le-au respins cererea, motivând că aceștia nu a dovedit sinceritate, întrucât declarațiile lor nu sunt concordante cu probatoriul procurorilor.
În acest dosar au fost trimiși în judecată Radu Dogaru, Adrian Procop, judecat în lipsă întrucât nu a fost prins până acum, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu, Olga Dogaru, mama liderului grupului, judecată pentru tăinuirea și distrugerea operelor de artă dar și Petre Condrat, care ar fi încercat să le valorifice.
„Din probele administrate pe parcursul urmăririi penale există suspiciunea rezonabilă că inculpații Dogaru Radu și Procop Adrian, cu sprijinul inculpatului Darie Eugen, au constituit o grupare infracțională în scopul săvârșirii infracțiunii de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, constând în aceea că, la data de 15/16.10.2012, pe timp de noapte și prin efracție, au sustras șapte opere de artă (picturi în ulei și acuarele)“, au scris procurorii DIICOT în rechizitoriu. Acestea au fost evaluate la 18 milioane de euro.
Tablourile intitulate „Tete d´Arlequin“ de Pablo Picasso, „La Lisseuse en Blanc et Jaune“ de Henri Matisse, „Waterloo Brid­ge“ și „Charing Cross Bridge“ de Claude Monet, „Femme devant une fenetre ouverte dite la fiancee“ de Paul Gauguin, „Auto­portrait“ de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed“ de Lucian Freud erau expuse în muzeul Kunstal din Rotterdam, Olanda.

Tablourile nu au fost găsite

Mama lui Radu Dogaru a declarat inițial că a ars tablourile în soba casei sale din localitatea Carcaliu, Tulcea pentru ca apoi să susțină că le-a predat unei cunoș­tințe a fiului său. Radu Dogaru a declarat că operele ar fi ajuns în Anglia, la un prie­ten ucrainean, Vladimir Vladimirenko.
Anchetatorii au stabilit că „Furtul Secolului“ nu a fost plănuit cu grijă, românii încercând să facă rost de bani de cheltuială, în Olanda, și gândindu-se să fure obiecte de artă. Radu Dogaru și Eugen Darie au luat mașina, la începutul lunii octombrie 2012, folosind GPS-ul ca să le indice muzeele din apropiere, în condițiile în care Rotterdam are 30 de așezăminte culturale. Prima indicație primită a fost Muzeul de Istorie Naturală, pe care l-au vizitat în căutarea obiectelor de furat. Exponatele, în majoritate plante, păsări și animale împăiate, nu puteau fi însă va­lorificate, astfel că următoarea oprire a fost muzeul Kunstal, unde românii au observat că existau camere de supraveghere doar la ușile de acces și o parte din sălile de expoziții. Hoții s-au dat drept iubitori de artă, au citit broșurile și au venit de mai multe ori zilele următoare, pentru a-și alege prada: tablouri de mici dimensiuni, semnate de pictori celebri. Au dat lovitura, în noaptea de 15-16 octombrie, folosind o simplă șurubelniță cu care au deschis ușa de sticlă de la intrarea, au desprins pânzele de pe rame și le-au ascuns în umplutura mai multor  perne cumpărate special, le-au cusut la loc, intrând astfel în România fără probleme. Ulterior, pânzele au fost ascunse de mama lui Radu Dogaru într-un geamantan,iar apoi puse în folie de plastic și saci, pe care i-a îngropat mai întâi în curtea unei case părăsite, iar apoi le-a dezgropat pentru a le îngropa din nou în ci­mitirul din Măcin, Tulcea.

Mihai Niculescu