ÎCCJ redeschide dosarul penal privind erata CCR din 2012

După ce în 2012 s-a decis neînceperea urmăririi penale în cazul eratei emise de CCR privind validarea referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, Înalta Curte de Casație și Justiție a redeschis dosarul penal, după cum a declarat avocatul Lucian Bolcaș la Antena 3.
La referendumul pentru demiterea președintelui României din vara lui 2012, Curtea Constituțională a solicitat vineri, 3 august 2012, relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul. În urma textului publicat în Monitorul Oficial, Victor Ponta secondat de Dan Șova au decis să scoată de pe liste urgent toți românii plecați în străinătate pentru ca numărul la care se va raporta cvorumul să fie mai mic, obținându-se astfel demiterea președintelui Traian Băsescu. După trei zile, luni, 6 august, Curtea Constituţională a trimis o precizare către Guvern, prin care arăta că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată vineri, cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Acest paragraf specifica ce înseamnă listele electorale permanente şi a dat peste cap strategia USL de a-i elimina de pe liste pe românii plecaţi în străinătate. Această „erată” l-a făcut pe premierul Victor Ponta să anunţe marţi la prânz că renunţă la mini-recensământ şi că cifrele privind listele electorale permanente vor fi furnizate doar de către instituţiile competente.

CCR a solicitat, de asemenea, ca Monitorul Oficial să publice acest paragraf omis, pentru a deveni oficial, ca parte a deciziei luate vineri, 3 august. Acest lucru s-a întâmplat abia marţi, în jurul orelor 17.00.

Paragraful care a întors soarta referendumului, făcându-l pe Victor Ponta să anunţe că renunţă la mini-recensământul pentru reactualizarea listelor electorale, este următorul: „În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”.

Așadar paragraful lipsă spunea că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste.

Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finală a celor 9 judecători CCR de vineri, 3 august 2012, în care se motiva de ce au respins cele cinci contestaţii ale USL şi ale unui ONG, privind organizarea referendumului. Pentru a putea însă trimite noua precizare privind paragraful, către Guvern şi Monitorul Oficial, a fost nevoie de obţinerea unui consimţământ al cvorumului CCR.
Președintele Curții, Augustin Zegrean era plecat în concediu, locul său era ţinut de un judecător de serviciu – unul dintre cei 9 din plenul CCR, respectiv de Mircea Ştefan Minea, cel care a şi semnat adresa către Guvern şi Monitorul Oficial.

Decizia a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR. Deşi cvorumul a fost atins, nu a fost convocată o şedinţă de plen, aşa cum ar fi fost procedura uzuală.

Judecătorii Ion Predescu(PSD), Toader Tudorel(PNL) și Acsinte Gașpar(PSD) au contestat public procedura declarând că decizia ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toţi cei 9 judecători de faţă, şi că dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat de către o persoană fizică despre falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern.

„Urmare a solicitărilor formulate de către reprezentanţii mass-media referitoare la sesizarea transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind adresele contradictorii transmise de către Curtea Constituţională, precizăm: Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat sesizarea , vizând săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în raport cu adresa transmisă de către Curtea Constituţională la data de 2 august 2012 Guvernului României, despre care s-a arătat că este contradictorie în raport cu cea anterioară. Sesizarea menţionată a fost formulată de către o persoană fizică şi a fost înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind în faza actelor premergătoare”, preciza la acel moment, într-un comunicat de presă, Ministerul Public.