În pofida Hotărârii CCR din 2 august, Guvernul actualizează listele electorale folosind datele CNAS

Prin hotărârea din 2 august Curtea Constituționala a respins în unanimitate contestațiile PSD,  PNL, ale Președintelui Camerei Deputaților și ale Președintelui interimar al Senatului, precum și cele formulate de Gheorghe Hogea și de Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în București. Contestatarii USL, sau arondați lor, au susținut la unison următoarele: „În condițiile în care Curtea va constata că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 sunt aplicabile cu privire la referendumul din 29 iulie 2012, se învederează acesteia să solicite, în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, informații de la Biroul Electoral Central, Institutul Național de Statistică, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la starea operațiunilor de actualizare a listelor electorale permanente, având în vedere că numărul persoanelor înscrise în acestea se află în contradicție cu rezultatele provizorii ale recensământului desfășurat în anul 2011. Se susține că potrivit acestui recensământ populația României este de 20.254.866 persoane, din care 19.042.936 reprezintă populația stabilă, 910.264 persoane plecate pe perioadă îndelungată și 301.666 persoane temporar prezente.
Se arată că aceste date coincid până aproape de identitate cu datele deținute de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, numărul celor asigurați fiind de 20.459.558 persoane. Se mai susține că, potrivit adresei Institutului Național de Statistică nr. 4.725 din 26 iulie 2012, ponderea populației minore din totalul populației României este de 18,3%, respectiv 3.891.082 copii și tineri sub 18 ani. În aceste condiții, potrivit Institutului Național de Statistică, ponderea persoanelor cu drept de vot este de 81,7% din total, adică 16.548.225 persoane, iar potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate numărul populației cu drept de vot ar fi de 16.715.458 persoane. În aceste condiții, numărul real de voturi necesar pentru validarea referendumului ar fi fie de 8.274.112 + 1, potrivit Institutului Național de Statistică, fie de 8.357.729 + 1, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Mai mult, potrivit datelor Minis­terului Administrației și Internelor, există un număr de 622.144 de cărți de identitate expirate, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor cu drept de vot care se puteau prezenta legal la urne trebuie diminuat cu acest număr. Se mai estimează, de către autorii sesizării, că peste 1.000.000 de cetățeni români au renunțat la această cetățenie, și-au stabilit domiciliul în străinătate sau au decedat în străinătate, astfel încât nu pot fi înscriși pe listele electorale permanente.
De asemenea, se susține că din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale, și anume 18.308.612, numai 15.714.403 posedă cărți de identitate, despre restul neputându-se preciza numeric câte au buletine de identitate, dacă mai sunt cetățeni români sau dacă sunt în viață ori decedați.“

Toate cererile USL au fost respinse în unanimitate de judecători

După ce a analizat cererile de mai sus, Curtea Constituțională le-a respins în unanimitate prin Hotărârea din 2 august, concluzionând:
„Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, „Reactualizarea listelor elec­torale permanente se face de către primari (…) în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului“.
De altfel, așa cum rezultă și din Adresa Ministerului Administrației și Internelor, înregistrată cu nr. 5.271 din 1 august 2012, „actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidență a persoa­nelor, care funcționează în subordinea consiliilor locale (în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările și completările ulterioare)“. În cauza de față, potrivit aceleiași adrese a Ministerului Administrației și Internelor, în copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul național pentru demiterea Președintelui României din data de 29 iulie 2012, întocmite potrivit dispozițiilor legale în vigoare în domeniul electoral, a fost înscris un număr de 18.292.514 persoane.
Pe de altă parte, Curtea reține că Institutul Național de Statistică, pornind de la datele recensământului populației și pe baza fenomenelor demografice (natalitatea și mortalitatea) și de migrație (emigrația și imigrația), calculează și publică date privind populația stabilă la datele de 1 ianuarie și 1 iulie ale fiecărui an. În noțiunea de populație stabilă sunt cuprinși cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecați în străinătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată), precum și cetățenii străini sau fără cetățenie veniți în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente). Analizând comparativ cele două tipuri de înregistrări întocmite de autoritățile publice competente, Curtea constată că nu există o suprapunere între numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente și numărul persoanelor care alcătuiesc populația stabilă aflată pe teritoriul României. De altfel, prin Adresa Institutului Național de Statistică nr. 5.270 din 1 august 2012, se precizează că „în prezent, rezultatele provizorii (n.r. ale recensământului populației și al locuin­țelor) nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populației în vârstă de 18 ani și peste. Aceste date statistice devin disponibile odată cu datele defi­nitive, cu precizarea că ele nu corespund criteriilor de stabilire a populației cu drept de vot“. Mai mult, „în sistemul statisticii oficiale din România, nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetățenilor români cu drept de vot, în sensul legislației în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică“. În speță, însă, sunt aplicabile dispozițiile legale ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și ale art. 17 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășu­rarea referendu­mului.
În ceea ce privește susținerile autorilor sesizării prin trimitere la datele deținute de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din care rezultă un anumit număr al persoanelor asigurate, Curtea reține, de asemenea, că nici aceste înregistrări oficiale nu sunt relevante din perspectiva stabilirii numărului cetă­țenilor cu drept de vot. Curtea nu contestă veridicitatea înregistrărilor deținute de autoritatea publică, însă din punctul de vedere care interesează în cauza de față, numărul asiguraților în sistemul public de sănătate nu poate constitui un reper în determinarea cu exactitate a numărului de persoane care la data desfășurării refe­rendumului îndeplineau condițiile legale pentru a fi înscrise în listele electorale permanente.
În fine, referitor la numărul persoa­nelor cu drept de vot reținut în jurispru­dența Curții Constituționale, acesta apare menționat în toate actele jurisdicționale în care Curtea și-a exer­citat competențele în materie electorală și în materia referendumului, variind de la an la an, în funcție de datele oficiale, transmise de birourile electorale centrale. Fluctuația acestor cifre nu face decât să demon­streze că există o preocupare a autorităților publice de a reactualiza periodic listele electorale permanente.
Prin urmare, Curtea nu poate reține argumentele autorilor contestațiilor în sensul că la stabilirea numărului de cetățeni cu drept de vot să se aibă în vedere alte date decât cele cuprinse în listele electorale permanente, singurele care întrunesc toate criteriile prevăzute de lege pentru stabilirea populației cu drept de vot.“, respingând în unanimitate ca ne­în­temeiate toate susținerile USL&Comp.

Deși Hotărârea este definitivă și general obligatorie, Guvernul Ponta o încalcă

În memorandumul semnat de majoritatea miniștrilor din guvernul Ponta aceștia decid, adăugând la lege, ca autoritățile locale să actualizeze listele electorale permanente cu deja respinsele solicitări de către Curtea Constituțională: românii plecați temporar în străinătate și care și-au păstrat domiciliul din România, românii cu cărțile de identitate expirate precum și datele de la Casa de Asigurari de Sănătate:
„Obiectivele cu privire la actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 în vederea transmiterii către Curtea Constituțională a numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Structurile județene ale Casei Naționale de Pensii Publice și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate compară datele din bazele proprii cu datele din listele electorale permanente aflate în gestiunea primarilor și comunică rezultatele prefecților și președinților Consiliilor județene. Prefecții și președinții Consiliilor Județene reali­zează centralizarea datele (n.r greșeala aparține Guvernului) la nivel județean și le înaintează Ministerului Administrației și Internelor“- se precizează în Memo­randum.

Ponta își încalcă, din disperare și propria Hotărâre de Guvern

În data de 7 iulie a.c., Ponta emite HG 683/07.07.2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României, prin care hotărăște că reactualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primari și serviciile de evidență a persoanei, până pe 10 iulie 2012. Totodată se stabilesc și termenele de 24 ore și respectiv de 48 ore pentru soluționarea de către primari respectiv Judecătorii a contestațiilor depuse față de aceste liste reactualizate, trebuind ca până pe 27 iulie, primarii să înmâneze listele pe bază de proces verbal, președinților birourilor electorale. Așadar orice actualizare retroactivă a acestor liste pe baza unei adrese a prefecturilor, încalcă HG 683, cei care ar opera acum o modificare retroactivă a acestor liste putând fi inculpați după modelul Victor Paul Dobre.

Dan Focșeanu