Isărescu, securiștii și naționalism – comunismul

Dacă ar trăi, Ceaușescu ar fi  mândru că naționalism-comunismul, atât de drag lui, se bucură în continuare de mare trecere , chiar și la nivelul unor tovarăși imperialiști americani. De aproape un an încoace, toată floarea cea vestită a fostei Securități, în frunte cu generalul Iulian Vlad, îl poartă prin țară, ca pe sfintele moaște, pe istoricul american Larry Watts, care a scris o carte exact pe gustul protipendadei comuniste din România. Cartea, intitulată sugestiv „Ferește-mă, Doamne, de prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, răspunde perfect nevoii tovarășilor din fosta Securitate de a poza în cei mai patrioți dintre patrioți, România fiind prezentată de istoricul american drept o victimă perpetuă, când a rușilor, când a maghiarilor,  salvarea noastră fiind datorată tocmai unor oameni de teapa lui Iulian Vlad, Ioan Talpeș & co.   Lansarea cărții pe întreg teritoriul țării s-a făcut cu sprijinul vechilor tovarăși care au ținut morțiș să fie prezinți la toate evenimentele și să puncteze de fiecare dată patriotismul de care a dat dovadă Securitatea , chiar și atunci când trimitea oameni nevinovați la închisoare , pe principiul că ”știu ei mai bine ce-au făcut”. Nu știu dacă aceasta a fost intenția lui Larry Watts dar i-a reușit: a scris o carte pentru care însuși Nicolae Ceaușescu l-ar fi felicitat și medaliat cum se cuvine, întrucât aproape toate tezele PCR legate de istoria României, obligatorii de studiat pentru cine avea tangență cu domeniul, se regăsesc, ce-i drept cu alte cuvinte și în altă formă, în cartea istoricului american.
Mirosul rânced și pătrunzător al Securității nu i-a ținut departe de aceste manifestări tovărășești nici pe oameni cu pretenții, semn că probabil , după mai bine de 20 de ani a devenit de bonton să te afișezi braț la braț sau la aceeași masă cu securiștii. De departe cea mai bătătoare la ochi acțiune, menită să dea un plus de credibilitate unei lucrări  contestate în mediul științific , a fost cea de la Banca Națională a României, manifestarea fiind prezidată chiar de Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR nu s-a mulțumit doar cu rolul de gazdă,  Isărescu ținând și un laudatio pe marginea cărții lui Larry Watts. O „carte de excepție“, „extrem de incitantă“ și care „se bazează pe surse extrem de extinse, cu un impresionant bagaj de trimiteri bibliografice“, sunt doar câteva din remarcile laudative ale guvernatorului BNR, care a ținut să și puncteze și vreo ”16 exemple inedite” descoperite de domnia sa în cartea istoricului american: poziția Cominternului față de România, strategia lui Stalin în problema Transilvaniei , ieșirea de sub tutela sovietică, poziția României față de Cehoslovacia în august 1968, politica URSS de izolare a României în plan extern  etc. O consultanță minimală din partea unui istoric român l-ar fi scutit pe guvernatorul BNR de situația penibilă în care s-a pus singur, prin a cataloga drept inedite teme discutate și dezbătute în ultimii ani în istoriografia românească și europeană.
 
Criterii discutabile, bani publici

Dorind să aflăm în baza căror criterii BNR a ales să prezinte cartea lui Larry Watts, să cumpere și numeroase exemplare pentru a le oferi cadou  și să organizeze o dezbatere pe marginea ei, în prezența distinșilor reprezentanți ai fostei Securități, ne-am adresat băncii centrale care ne-a trimis un răspuns absolut năucitor: ” Cât privește criteriile avute în vedere, ele au fost arătate de către guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, în intervenția domniei-sale în cadrul dezbaterii. Notez: a) este un lucru obișnuit ca o bancă centrală să-și dedice o parte din eforturi unor astfel de manifestări; b) dezbaterea s-a integrat în cadrul manifestărilor culturale organizate periodic de către instituția noastră; c) lucrarea este incitantă, se bazează pe surse documentare extrem de extinse și are un impresionant bagaj de trimiteri bibliografice; d) lucrarea prezintă date și informații inedite referitoare la relațiile tensionate ale României cu aliații din Blocul Sovietic și este bine ca astăzi să fie puse în lumină, mai cu seamă că loviturile date atunci, între aliați, sunt de larg interes și acum.” Din răspunsul semnat de consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, deducem că o carte  cu cât are mai multe trimiteri bibliografice, cu atât are șanse mai mari să beneficieze de o dezbatere organizată generos la BNR , din bani publici desigur. La acest capitol, răspunsul BNR nu a mai fost la fel de generos, domnul Vasilescu precizându-ne sec: ” Acest aspect nu este de interes public. Banca Națională nu este finanțată de la Bugetul de stat și niciun leu din buzunarele contribuabililor nu ajunge la BNR. Ca orice altă bancă centrală, și BNR are buget propriu; atât veniturile, cât și cheltuielile sunt aprobate, potrivit legii, de către Consiliul de Administrație al BNR. ” E drept , banii BNR nu sunt din taxe și impozite dar asta nu înseamnă că nu sunt bani publici, Banca Națională fiind înainte de toate o instituție cu caracter public. Dar cum obrazul subțire cu cheltuială se ține, BNR nu s-a uitat la bani când a organizat dezbaterea cărții lui Larry Watts , mai ales că la manifestare au participat invitați de seama , de teapa generalilor  Iulian  Vlad sau  Ioan Talpeș. 
”Subliniez că astfel de dezbateri sunt foarte numeroase. Ca de fiecare dată, când la BNR sunt organizate dezbateri legate de apariții editoriale, cărțile au fost cumpărate de Banca Națională și oferite gratuit participanților. La BNR nu se întind tarabe unde să se vândă cărți. ?ê?£i atunci, cum să organizezi dezbaterea unei cărți pe care participanții să n-o aibă în față?! De altfel,
cei care au avut intervenții au primit-o din vreme”,  ne-a mai precizat Adrian Vasilescu. Trebuie să precizăm însă că lucrarea lui Larry Watts nu e ca o carte de Sandra Brown  pe care să o poți răsfoi în cinci minute și să-ți mai dai și cu părerea despre ea. Cartea istoricului american are vreo 700 de pagini și, prin urmare, chiar dacă cei prezenți la manifestare ar fi avut-o în față nu le-ar fi fost de niciun folos. Dar înțelegem, câteva zeci de exemplare trebuiau decontate și din visteria BNR, că doar nu degeaba face profit instituția condusă de Mugur Isărescu. 

Cartea lui Larry Watts – argument suprem pentru tezele naționaliste ale fostei Securități

Pentru cei care se întreabă ce câștigă reprezentanții  fostei Securități din promovarea cărții lui Larry Watts răspunsul simplu: o legitimare externă, din partea unui istoric american, a tezelor naționaliste atât de dragi  foștilor tovarăși. De acum înainte orice luare de poziție anti-rusească sau anti-ungurească va fi argumentată cu lucrarea lui Larry Watts care, din câte înțeleg, va avea și o continuare. Poate în continuare vom găsi și acele momente din istorie când ne-am făcut preș în fața tovarășilor de la răsărit, momente în care marii patrioți din Securitate au vârât mai abitir români în închisoare sau i-au trimis în lagăre de muncă după modelul tătucului Stalin.
Concret, cartea lui Larry Watts este deja folosită de către veteranii din SRI care scriu asiduu  în revista numită sugestiv  ”Vitralii”. Numărul din martie-mai al revistei găzduiește un articol scris de un  anume profesor universitar doctor Corvin Lupu, intitulat ”Larry Watts despre criminalul ungur Albert Wass”. Trecând peste aprecierile laudative la adresa lui Larry Watts , prezentat drept cel mai și cel mai dintre istorici, autorul subliniază că ”Larry Watts  dovedește,  mai mult decât au făcut-o istoricii români de după 1989, dreptatea cauzei românești în conflictul secular privitor la apartenența Transilvaniei la România”. Q.E.D.

Talpeș – nașul lui Larry Watts

Ziariștii au acordat de-a lungul timpului o atenție deosebită relației speciale dintre Ioan Talpeș, fost șef SIE și consilier al lui Ion Iliescu și istoricul american Larry Watts.  Potrivit unui articol publicat în Jurnalul Național,  Watts a fost atras în anii ’80 în mașinăria de propagandă naționalistă de la București, condusă de Ilie Ceaușescu, în slujba căruia lucra și Ioan Talpeș. 
Istoricul american Larry Watts a fost și  consilierul personal al lui Ioan Talpeș, fostul director al SIE, iar relațiile dintre cei doi au devenit extrem de apropiate după ce Talpeș l-a cununat pe american. Watts a devenit oarecum "celebru" în România, în timpul ultimului mandat la Cotroceni al lui Ion Iliescu, gratie unor scandaluri de notorietate internațională. Astfel, în 2002, finul lui Watts, Kurt Treptow, și el istoric,  a fost implicat într-un scandal legat de pedofilie. Potrivit presei, orgiile se țineau într-o reședință a SIE din Iași, pe care Talpeș i-o asigurase lui Treptow pe vremea când conducea aceasta instituție. De asemenea, numele lui Larry Watts a fost implicat și în afacerea Willem Matser, oficialul NATO arestat sub acuzația de spălare de bani în favoarea firmei Tender SA.

Relații cu România, dinainte de ´89

Interesant este faptul ca legăturile lui Larry Watts cu România datează înainte de 1989. Acest lucru reiese din studierea statutului fundației Centrul Regional PER pentru Europa Centrala, de Est si de Sud-Est,  înființate de el și cadorisită generos de guvernul Tariceanu cu vreo 700 000 de dolari.
Când s-a înființat PER România, Larry Watts deja avea legături de 10 ani cu România, iar acest lucru reiese din pașaportul sau eliberat la 16 martie 1984 de Ambasada Americană de la București.
Fundația a fost înființată în anul 1994, sub numele Project on Ethnic Relations (PER)- filiala România, drept persoană juridica non-profit cu sediul în SUA. PER România are sediul central în București și încă o filiala în Târgu Mureș. Potrivit Statutului asociației, conducerea era asigurată în 1994 de Allen Hassof, Livia Plaks si Larry Watts, toți trei cetățeni americani, filiala târgmureșeană fiind în conducerea lui Korek Maria. În decembrie 2003, prin Hotărârea 1565/2003, Guvernul Năstase recunoaște Fundația ca fiind de utilitate publica. În 2004, asociația și-a schimbat numele în Centrul PER pentru Europa Centrala, de Est și de Sud-Est.Cu un asemenea background nu e greu de ghicit de ce istoricul Larry Watts este prezentat de veteranii SRI ( majoritatea foști membri de bază ai fostei Securități), drept ce mai iluminat istoric  al țării, mai ales când vine vorba despre relațiile României cu rușii și maghiarii. Iar despre relația Isărescu- Watts cel mai bine vorbește o fotografie de pe site-ul oficial al istoricului american, un instantaneu informal din ianuarie 1992, în care pe lângă guvernatorul BNR și Larry Watts mai apar Vasile Secăreș, Dan Mircea Popescu, Gheorghe Fulga, Ioan Talpeș și Ioan Mircea Pașcu.  O poză face cât o mie de cuvinte , iar o lansare de carte la BNR e cea mai bună dovadă că tovarășii vechi nu se  uită niciodată.
 
Iulia Nueleanu