Judecătoare CCR despre anularea turului I: a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități din domeniul apărării și siguranței naționale

Marți a avut loc, în cadrul Festivalulului de Film și Istorii Râșnov, o dezbatere despre reformarea justiției, moderată de experta anticorupție Laura Ștefan. O persoană din sală a întrebat-o pe judecătoarea CCR Iuliana Scântei despre anularea alegerilor.

Judecătoarea CCR a explicat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (4 decembrie 2024) au prezentat mai multe nereguli legate de procesul electoral, în special în campania electorală.

Ea personal a decis să se pronunțe, considerând că în cazul alegerilor corectitudinea nu este doar o chestiune de 24 de ore, o analiză strictă a zilei alegerilor. Procesul electoral și, prin urmare, corectitudinea acestuia, se referă la o perioadă mai lungă de timp, a argumentat judecătoarea Scântei în fața publicului.

Iar pentru decizie s-au bazat pe ceea ce a constatat CSAT, a explicat Scântei.

„CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului, nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidențial»”, spune Scântei despre rolul CCR în anularea alegerilor.

Ea a spus că documentele CSAT sunt luate drept „veridice și se bucură de autenticitate. Dacă CCR nu ar fi decis anularea alegerilor în baza documentelor desecretizate, atunci ar fi ajuns să valideze „ceva ce nu a fost potrivit legii”. A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect. Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.
Din documentele CSAT, care arătau cum campania electorală a fost viciată, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”, a mai spus judecătoarea.

Scântei a explicat că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.

După izbucnirea războiului din Ucraina, explică judecătoarea, a fost modificată Legea pentru securitate națională. Ea a fost completată cu două categorii de riscuri naționale noi, „care se petreceau sub ochii noștri”: războiul hibrid și acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare, „unde nu era zona de expertiză a CCR”.

Astfel, constatarea și identificarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, explică Laura-Iuliana Scântei. „Ce era de competența noastră era să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a conchis judecătoarea, răspunzând la întrebarea din public.