Judecătorii ICCJ: Activitatea infracțională din dosarul Trofeul calității, caz de corupție la cel mai înalt nivel

Activitatea infracțională din dosarul Trofeul calității reprezintă un caz de corupție la cel mai înalt nivel, protagonist fiind unul dintre cei mai importanți exponenți ai clasei politice românești, arată cei doi judecători ICCJ care l-au condamnat pe Adrian Năstase la închisoare cu executare.
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, în 30 ianuarie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității“, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.
Cei doi judecători din completul de la instanța supremă care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu executare pe Arian Năstase arată în motivarea deciziei că acest dosar reprezintă fără îndoială un caz de corupție la cel mai înalt nivel.
„În acest context, în majoritate, Curtea constată că activitatea infracțională ce a făcut obiectul prezentei cauze reprezintă fără îndoială un caz de corupție la cel mai înalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu președinte de partid, ci unul dintre cei mai importanți exponenți ai clasei politice românești, președinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcție și candidat cotat cu șanse reale (dacă nu chiar cu cele mai mari) la cea mai înaltă demnitate a statului român“, se arată în documentul dat publicității miercuri de către instanța supremă.
Pe de altă parte, judecătorii Ionuț Matei și Ioana Bogdan notează că în cauză nu este vorba despre o simplă finanțare ilegală a unei campanii electorale, care – pare a fi de notorietate – este un fenomen obișnuit în România, ci despre punerea la dispoziția lui Adrian Năstase a unor fonduri ilicite considerabile – de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestui candidat.
„Mai mult, această implicare a Inspectoratului de Stat în Construcții a echivalat cu un prejudiciu important adus acestei instituții, în principal prin neîncasarea taxelor de participare care trebuiau să constituie venituri la bugetul său, dar și prin cheltuirea ilegală a unor sume de bani pentru defășurarea Trofeului Calității. În același timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în realitate, prin schema pusă la punct de către inculpați, campania electorală a inculpatului Năstase a ajuns să fie finanțată de mii de persoane fizice și juridice, participanți la Trofeul Calității, dar fără știrea și consimțământul acestora, fiind evident că la momentul la care au luat decizia (patrimonială) de a participa la această manifestare nu au avut reprezentarea că, în realitate, ceea ce se va finanța prin taxele plătite de ei nu va fi o manifestare animată de scopuri generoase (promovarea și evidențierea calității în domeniul construcțiilor), ci campania electorală a unuia dintre candidații la Președinția României“, mai notează instanța în motivare.
Potrivit minutei deciziei instanței supreme, pedeapsa aplicată în dosarul „Trofeul calității“ este executorie.
Cristina Rotaru, cel de-al treilea judecător din complet, a considerat că Adrian Năstase trebuie achitat în acest dosar pe motiv că fapta nu există.
Prin decizia instanței, lui Adrian Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani exercitarea mai multor drepturi.

Corupția – un fenomen de netolerat

Judecătorii mai menționează că pedeapsa primită de Năstase în acest caz – doi ani de închioare cu executare –  reprezintă o ripostă fermă a justiției, „o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie, ci funcționează în beneficiul propriilor cetățeni“. „Corupția clasei politice din România, personificată cel puțin la nivelul anului 2004 de inculpatul Năstase Adrian, reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de către societatea românească“, se mai arată în motivare.  În aceeași ordine de idei, cei doi magistrați spun că și „pedepsele aplicate inculpaților au menirea de a descuraja finanțarea ilegală a partidelor politice și, în particular, a campaniilor electorale, folosirea insti­tuțiilor publice și a resurselor acestora în beneficiul unor candidați, dar și implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activități“. De asemenea, condamnările din cazul „Trofeul Calității“ trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă pentru toți reprezentanții clasei politice din România, în sensul că politicienii nu sunt mai presus de lege, că faptele penale și, în particular, cele de corupție pe care le comit nu rămân nesancționate, arată cei doi magistrați. „Este de neconceput ca mai multe persoane să acționeze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relații apropiate, intime sau de prietenie, fără știrea acesteia, persoană care, prin ipoteză, nu doar că nu a determinat conduita celorlalți, dar nici nu va afla vreodată despre binele care i s-a făcut cu forța“, notează judecătorii în documentul citat. Cu toate acestea, un al treilea judecător al completului, judecătoarea Cristina Rotaru, a fost de părere că Năstase trebuie achitat.

Opinie separată: Nu există probe pentru condamnare

Cristina Rotaru, judecătorul care a fost de părere că nu sunt probe împotriva lui Năstase, și-a motivat decizia prin faptul la dosar nu există nicio probă care să ateste că Adrian Năstase i-a determinat pe ceilalți inculpați din caz să-i procure fonduri pentru campania electorală. De asemenea, a motivat judecătoarea Rotaru, la dosar nu există probe care să ateste că fostul premier a știut despre activitatea infracțională a acestora. „Este cert că inculpatul avea la vremea aceea autoritate și influență asupra celorlalți inculpați, dat fiind că era primul-ministru al României și președintele PSD, partidul de guvernământ la acea dată. Este de asemenea dovedit că inculpatul Năstase a profitat de pe urma activității infracționale desfășurate de aceștia, în sensul că a beneficiat de fonduri suplimentare pentru campania sa electorală. Ce nu este dovedit în cauză este că inculpatul și-a folosit influența sau autoritatea în scopul obținerii de foloase necuvenite, ca atare că i-a determinat pe ceilalți inculpați să îi procure astfel de foloase sau că măcar a acceptat o astfel de posibilitate, de a-i fi finanțată campania electorală cu fonduri nelegale“, a motivat judecătoarea Rotaru. Mai mult, judecătoarea spune că exista un interes din partea celorlalți inculpați din caz de a finanța campania electorală a fostului premier PSD și că ar fi avut de profitat dacă acesta ar fi câștigat alegerile prezidențiale. „Nu trebuie pierdut din vedere că fiecare din acești inculpați avea un interes personal ca Adrian Năstase să câștige alegerile la președinție. În primul rând inculpații Vasile Mihai Cristian, Popovici Marina, Popovici Bogdan au profitat de pe urma organizării Trofeului Calității, deoarece o parte din sumele obținute cu titlu de taxă s-au întors sub formă de profit în societățile pe care le conduceau. În al doilea rând participarea de acum putea reprezenta o investiție pentru viitor, în sensul că le putea asigura viitoare colaborări cu Inspectoratul de Stat în Construcții și cu alte instituții de stat conduse de reprezentanți PSD, care ar fi fost informați probabil despre sprijinul oferit partidului și președintelui său în campania electorală“, notează în opinia separată judecătoarea. În dosar au mai fost condamnați Paula Irina Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), la șase de închisoare, Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL, și soții Marian Ioana și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de detenție. La pedepsele menționate ei au mai primit un spor de un an. Decizia ICCJ nu este definitivă, ea fiind contestată de părți la completul de cinci judecători al instanței supreme.

Olga Dumitrescu