Judecatorii si procurorii se invinuiesc reciproc de eliberarea infractorilor necondamnati

Recentele modificari operate in cazul unor articole din Codul de procedura penala (CPP) au reaprins razboiul dintre judecatori si procurori, fiecare tabara reprosandu-i celeilalte ca a contribuit la punerea in libertate a unor presupusi infractori care pot prezenta pericol social. Intreaga disputa este in jurul articolului 160, litera c, alineat 1, din CPP, care stabileste conditiile in care mandatul de arest preventiv emis pe numele unei persoane poate fi prelungit. Conform modificarii operate in lege, mandatul de arest poate fi prelungit de instanta doar in conditiile in care aceasta constata ca au aparut -elemente noi-, menite a justifica aceasta masura exeptionala. Reprosurile pe care cele doua tabere si le arunca se bazeaza tocmai pe interpretarea acestui articol, Parchetul sustinand ca instantele pun in libertate infractori pe baza unor interese obscure, in timp ce judecatorii afirma ca Parchetul si politia refuza sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu, abandonand pur si simplu dosarele penale respective. Ca de fiecare data, adevarul este undeva la mijloc si tot ca de obicei, singurul care pierde este cetateanul simplu.

Intai se aresteaza, dupa aceea se cauta probele

Statisticile Directiei Generale a Penitenciarelor arata ca, la 1 iulie, in locurile de detentie din subordinea sa se aflau 3.826 de persoane arestate preventiv si 5.716 condamnate in prima instanta, dintr-un total de 46.906. Alte cateva mii de arestati preventiv se gasesc in aresturile Ministerului de Interne. In general, in practica romaneasca, o persoana impotriva careia exista indicii ca ar fi savarsit o infractiune este arestata preventiv, tinuta cateva luni, daca nu ani, prin puscarii si abia dupa aceea trimisa in judecata si eventual condamnata. Adunarea probelor si instrumentarea dosarului dureaza luni intregi, prezumtia de nevinovatie fiind complet uitata. Prin modificarile aduse se incearca tocmai eliminarea acestui adevarat flagel. -In cursul judecatii, in prima instanta, in cazul in care apar elemente noi care fac necesara prelungirea privarii de libertate, instanta poate dispune prin incheiere motivata prelungirea arestarii pentru cel mult 30 de zile de fiecare data, fara a putea depasi limita prevazuta de art. 140-, se arata in articolul 160, asa cum a fost el modificat.

Judecatorii: -Parchetul sa-si faca treaba-

Din punctul de vedere al celor mai multi judecatori, modificarile operate sunt absolut normale. -Este absolut aberat sa tii un om in arest doi ani, ca pana la urma sa fie condamnat la un an sau, si mai rau, chiar declarat nevinovat. La noi, Parchetul intai aresteaza, dupa care strange probe, ceea ce este impotriva legilor internationale care arata cat se poate de clar ca starea de arest este o masura exceptionala. De cateva zile, citesc in presa ca nu stiu ce infractori periculosi au fost eliberati. Daca e chiar asa, atunci e vina procurorilor si politistilor care nu au reusit sa adune probe suficiente pentru a formula un rechizitoriu, iar in acest caz omul e nevinovat in ochii legii. In plus, nu pot sa cred ca exista judecatori atat de inconstienti incat sa lase liberi toti nebunii care au ucis sau violat copii, daca in dosar existau probe-, declara unul dintre judecatorii bucuresteni. In opinia aceluiasi magistrat, -elemente noi- sunt toate datele care pot arata judecatorului ca in dosar se efectueaza cercetari din care sa rezulte ca respectiva persoana este vinovata. In plus, articolul 160, litera c se aplica si in coroborare cu art. 148 CPP unde se stabilesc conditiile in care se poate emite un mandat. Astfel, in cazul in care exista indicii ca eliberarea unei persoane arestate ar produce un pericol social, ar conduce la influentarea martorilor sau la distrugerea unor probe, aceasta trebuie sa ramana in arest.

Procurorii: -Suntem sabotati-

De cealalta parte a baricadei, procurorii sustin ca munca lor este pur si simplu neluata in seama, judecatorii punand in libertate infractori periculosi pentru ca interpreteaza gresit articolul de lege. Vineri, chiar procurorul general Tanase Joita a iesit la atac, organizand o conferinta de presa consacrata situatiei create in justitie, o data cu modificarea Condului de procedura penala. In fata ziaristilor prezenti, Joita a afirmat ca in numeroase cazuri textul acestui articol a fost interpretat de judecatori in mod restrictiv, in sensul ca arestarea preventiva ar trebui mentinuta doar in cazul in care apar -noi temeiuri- care sa o justifice. Ceea ce a uitat sa spuna procurorul general este cat dureaza o ancheta si mai ales cate cazuri de esecuri rasunatoare au inregistrat procurorii din subordinea sa pentru ca au intocmit prost rechizitoriile. Nici legile internationale nu par a-l fi preocupat prea mult pe Tanase Joita, acestea aratand cat se poate de clar ca ancheta penala trebuie finalizata in cel mai scurt timp, astfel incat instanta sa se poata pronunta asupra vinovatiei celui pus sub acuzare.