Jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt pentru copii

Aproape jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt cele pentru copii, fiind vorba despre produse ieftine, care costă între șapte și 15 euro și pentru care nu există tratamente alternativ, a declarat prof. dr. ?ê?£tefan Curescu, de la Spitalul Județean Timișoara.
„Cele mai mari probleme în aprovizionarea cu medicamente oncologice sunt cele care vizează tratamentul copiilor. Sunt medicamente care în Ungaria se vând cu șapte euro, iar în Serbia, cu 15 euro. Din păcate, medicația aceasta ieftină pentru copii nu are înlocuitori. La adulți, există tratamente alternative, la copiii, nu. De fapt, criza oncologicelor pediatrice durează de două decenii, iar părinții își cumpără aceste medicamente. Unii au noroc și sunt ajutați de diverse fundații, cum este cea din Timișoara“, a spus profesorul Curescu, luni, la conferința „Trăim în Europa, dar ne tratăm în România“, organizată în Capitală cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Cancerului. Cu același prilej, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România, Cezar Irimia, a spus că pentru pacientul român, după momentul diagnosticării, cel mai important lucru este accesul la tratament.
„Este de notorietate faptul că, în România, lista medicamentelor gratuite și compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile. Aceasta înseamnă, concret, că peste 140 de molecule și indicații noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, așteaptă de aproape cinci ani să ajungă la pacienții diagnosticați cu cancer și să-i ajute pe aceștia în lupta cruntă cu boala. Prin comparație, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului și cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se așteaptă 392 de zile, în Suedia, 206 zile, iar în Austria, doar 88 de zile“, a mai spus Irimia.
Potrivit președintelui FABC, din acest motiv, se creează o discrepanță considerabilă între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și cele ale pacienților români, dar și o îngrădire a drepturilor pacienților români la tratamente de ultimă generație. Astfel, a afirmat Irimia, românii ajung să fie tratați cu medicamente vechi pentru afecțiuni cunoscute, care s-au transformat în boli cronice în multe țări europene, datorită progreselor în tratament.
„În acest moment, la Comisia de Oncologie de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sunt pe listele de așteptare peste 1.000 de bolnavi de cancer. Cu siguranță, nimeni nu își dorește să sufere de cancer, dar fiecare dintre noi trebuie să avem certitudinea că, în cazul în care ne îmbolnăvim, vom putea beneficia imediat de un tratament care să ne salveze sau măcar să ne prelungească viața. De aceea, noi sperăm că drepturile pacienților vor deveni o prioritate, mai ales în condițiile în care avem un program național de sănătate care îi protejează pe pacienții diagnosticați cu cancer, iar reglementările care ne privesc vor respecta criteriile transparenței, onestității și dreptului la viață al pacienților români“, a mai spus Cezar Irimia.

75 000 de români diagnosticați cu cancer

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticați cu o formă de cancer, printre aceștia aflându-se și bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt, pentru ca șansele lor de supraviețuire să rămână la un nivel măcar decent.
„Tratamentul cancerului a evoluat foarte mult în ultimii ani, pentru majoritatea tipurilor de cancer. Există, însă, și forme de cancer pentru care abia în ultimii ani au apărut îmbunătățiri importante în tratament. Spre exemplu, pentru cancerul ovarian, anul trecut a apărut un nou medicament – practic, singurul progres înregistrat în ultimii 15 ani. Din păcate, momentan, medicamentul nu este disponibil pe scară largă pacientelor din România, urmare a faptului că nu este inclus pe lista medicamentelor gratuite și compensate“, a explicat prof. dr. ?ê?£tefan Curescu.

Rudi Vania