Una dintre victimele răpitorilor din Egipt, Giovanna Quaglia, de 52 de ani, din Torino, directoare a unei filiale a băncii "Unicredit", a ținut un jurnal în care a consemnat momentele trăite pe parcursul celor zece zile cât s-a aflat sub amenințarea mitralierelor răpitorilor, alături de ceilalți 18 ostatici, potrivit "La Stampa".
Aceasta povestește că 19 septembrie, ziua când au fost răpiți, a fost îngrozitoare. "Ne aflăm în mâinile bandiților, sunt aproximativ 40 la număr, vorbesc numai araba și limbajul armelor. Sunt dotați cu mitraliere, bazooka și altele. Ne-au răpit în timp ce jeepurile noastre, în total trei, erau împotmolite într-o dună de nisip. Încercam să le urnim, când au sosit patru jeepuri. Am crezut că sunt soldați care vin să ne ajute, dar de îndată ce am văzut că aveau sandale în picioare în loc de bocanci am înțeles totul. Totuși, nu cred că sunt teroriști, ei vor bani și nu ne-au cerut să facem declarații pentru Al Jazeera sau pentru țările noastre de origine". Despre cea de-a doua zi petrecută în mâinile răpitorilor, italianca povestește că li s-a dat mâncare și apă raționalizate, apoi au fost "plimbați" prin deșert pentru a fi încredințați unei alte bande de jefuitori. Tot a doua zi au început și negocierile purtate de Ibrahim, proprietarul agenției turistice, singurul care avea voie să telefoneze, și soția sa de origine germană, care colabora cu autoritățile. În cea de-a treia zi, ostaticii au trebuit să înfrunte o căldură insuportabilă. "Unica modalitate de a găsi puțină umbră este să stai întins sub jeepuri. Pentru a-mi învinge teama, mă rog mereu la Dumnezeu. Deocamdată, din fericire, suntem bine tratați", a consemnat italianca. În următoarea zi au fost anunțați că se poartă tratative pentru eliberare. Ziua a cincea debutează cu o examinare foarte atentă a răpitorilor, care "par să aibă majoritatea între 20 și 30 de ani, doar unul are cam 50, pare a fi liderul. De departe, ei se confundă cu rocile, încât împreună cu colegii am născocit un joc. Îi privim și ne întrebăm: sunt ei, sau sunt pietre? Greșim aproape întotdeauna".
"Am băut apă cu lingurița"
În ziua a șasea, răpiții s-au confruntat cu o lipsă acută de apă. "Nu ne spălăm niciodată și nu o folosim nici măcar pentru a găti pastele făinoase. Mai avem aproximativ un litru și jumătate de persoană în fiecare zi. O bem cu lingurița" scrie italianca. Iar în ziua de joi, 25 septembrie, un funcționar de la MAE italian a întrebat-o cum se numește pisica nepotului ei Matei: Luna, probabil ca dovadă că este încă vie. În ziua următoare avea să i se confirme că răspunsul a fost corect, iar sâmbătă lucrurile au început să se agite, părea să se întâmple ceva hotărâtor. Duminică, însă, a fost ziua plină de surprize când răpitorii le-au dat o mașină, și cu greu un GPS, spunându-le: "Go, go!". Acesta a fost momentul când au știut că sunt liberi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
