Leonard Orban nu e calificat pentru Curtea Europeană de Audit

România pierde la Bruxelles pe mâna lui Victor Ponta și Leonard Orban

Eșecul înregistrat de Leonard Orban în Comisia de Control Bugetar din cadrul PE, unde a fost audiat pentru un post la Curtea Europeană de Audit, era previzibil încă de la nominalizarea sa de către România, având în vedere faptul că guvernul Ponta a încălcat cu bună știință tratatele europene. O numire politică a cabinetului Ponta în detrimentul numirii unui specialist desemnat de Curtea de Conturi și asumat de guvernul Ungureanu , a dus în final nu doar la umilirea lui Orban la Bruxelles, după cum se plângea Ponta, ci și la umilirea României, care a demonstrat că nu este capabilă să treacă dincolo de jocurile politicianiste mărunte nici atunci când vine vorba de interesul național. Dorința lui Leonard Orban de a ocupa o poziție importantă în ierarhia demnităților europene, cu tot ce implică acest lucru, salariu de mii de euro, reduceri de taxe, diverse facilități pentru familie, s-a întâlnit la țanc cu dorința premierului Victor Ponta de a scăpa din guvern de acest tehnocrat, pasat de la o guvernare la alta precum sfintele moaște care se plimbă cu mare pompă de la o biserică la alta.
În acest context, guvernul Ponta a anulat în luna mai, în primele zile de mandat, nominalizarea  vicepreședintelui Curții de Conturi, Mircea Vasile Popescu pentru Curtea Europeană de Audit , care are sediul la Luxemburg, desemnându-l pentru această poziție pe Leonard Orban. Fără nicio explicație, fără ca Orban să mai treacă prin plenul Curții de Conturi, așa cum se întâmplase în cazul lui Mircea Popescu.
Încă de la nominalizarea lui Orban, Ponta știa că această candidatură ar putea fi respinsă la Bruxelles deoarece încălca articolul 286 aliniatul 1 din , din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Potrivit acestui articol, „membrii Curții sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru aceasta funcție. Independența lor trebuie să fie dincolo de orice dubiu“.
Or, Leonard  Orban nu îndeplinea niciuna dintre condiții, nici măcar pe cea a independenței , având în vederea că nominalizarea sa era rodul unei înțelegeri politice, în condițiile în care nu avea practic nicio legătură cu domeniul auditului.
De altfel, europarlamentarul Sebastian Bodu a atras atenția în legătură cu faptul că Leonard Orban nu respectă prevederile Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene înainte ca acesta să fie audiat în cadrul Comisiei de Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. 
„Propunerea avansată de Guvernul Ponta pentru ocuparea funcției de membru al Curții Europene de Conturi, mai exact cea a domnului Leonard Orban, va deschide o noua pagina în încălcarea legislației comunitare de către România, de data aceasta a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene“, afirma Sebastian Bodu, într-o declarație de presă anterioară audierii lui Orban în comisia PE.
Europarlamentarul a făcut referire la același  articol 286, alineatul 1, din prima parte a Tratatului, precizând că „Acesta fiind textul expres al Tratatului, care reprezinta legislația primară a Uniunii Europene – echivalentul Constituției României, și nu o simplă recomandare – mi-e greu să înțeleg de ce Guvernul încearcă să forțeze o derogare de facto de la Tratat prin numirea domnului Leonard Orban“.
Deși se știa că poziția lui Bodu nu este singulară în cadrul grupului PPE, Leonard Orban nu a avut nicio discuție cu europarlamentarii români din acest grup înainte de audierile din Comisia de Control Bugetar. Iar rezultatul s-a văzut, Orban picând la votul din Comisie. Potrivit declarațiilor lui Sebastian Bodu pentru ziarul Curentul, poziția sa și a colegilor săi de grup nu s-a schimbat și va fi menținută și la votul în plen. „Nu știu care este motivul pe care l-au invocat alți colegii, eu pot să vă spun de ce am votat eu împotrivă. În Tratatul European, la capitolul care ne interesează este destul de clar precizat că un membru al Curții de Conturi trebuie să fie o persoană care are experiență în materie, care a lucrat în ceea ce se numește audit, iar domnul Orban nu a făcut asta“, a precizat și europarlamentarul Traian Ungureanu.  Popularii europeni au votat în bloc  împotrivă, iar potrivit declarațiilor lui Cristian Preda „numirea nu era oportuna pentru ca Orban nu era auditor, nu a lucrat la Curtea de Conturi“. „Grupul PPE a dat un semnal de vot negativ pentru că nu agreează candidaturi guvernamentale, adică membri din guvern, pentru că ei trebuie să fie independenți“, a mai  precizat Preda.

Diversiuni cu iz uselist

Având în vedere aceste declarații clare și transparente, prin care autoritățile române au fost practic avertizate în legătură cu previzibilul eșec al nominalizării lui Orban, Cătălin Ivan, liderul delegației de europarlamentari ai PSD și membru al Comisiei respective, a arătat cu degetul spre europarlamentarii PDL pe care i-a făcut principalii responsabili pentru pata de pe obrazul României. El i-a indicat pe Monica Macovei, membrul al acestei Comisii a PE, însă și pe Elena Băsescu, Sebastian Bodu și Traian Ungureanu, care ar fi fost „mobilizați de Macovei“ să vină să voteze împotriva lui Orban, în condițiile în care unii dintre aceștia își făcuseră cunoscută opoziția față de nominalizarea lui Orban.

Bodu: „Ponta a vrut să scape de Orban“

Potrivit declarațiilor europarla­mentarului Sebastian Bodu, „Ponta a vrut să scape de Orban din guvern și ca să nu-l remanieze l-a promovat“. În opinia sa ,premierul român trebuia să găsească pentru Orban o funcție  pentru care acesta este pregătit profesional.
„Este regretabil că domnul Leonard Orban, de altfel un profesionist în cu totul alt domeniu decât auditul financiar, care ii este complet străin, este pus în situația jenantă de a răspunde la întrebări legate de absența totală a experienței sale în acest domeniu, cu ocazia audierii sale în Comisia de control bugetar a Parlamentului European. Este adevărat că Parlamentul dă doar un aviz Consiliului, însă acest aviz trebuie să confirme sau infirme îndeplinirea, de către candidat, a criteriilor prevazute la articolul 286 din Tratatul de funcționare a UE“, mai arată Bodu.
Cât privește declarația purtătorului de cuvânt al Curții Europene de Audit, Aidas Palubinskas, conform căreia statele membre pot propune pentru funcțiile de membru al Curții și persoane care nu au o calificare de auditori, însă au lucrat în domenii conexe și au demonstrat rezultate deosebite în această privință, Bodu a ținut să precizeze că „domeniile conexe sunt finanțele, contabilitatea și taxele și nu afacerile europene sau silvicultura“, făcând astfel referire la domeniile de expertiză ale lui Leonard Orban. 

Orban a împrumutat din obiceiurile proaste ale lui Ponta&co

Potrivit europarlamentarilor români care au asistat la audierile din Comisia pentru Controlul Bugetar , Leonard Orban s-a molipsit de la obiceiurile proaste ale noilor săi colegi de cabinet și și-a umblat pe la CV, pe ici , pe colo, prin părțile esențiale, astfel încât să dea bine la Bruxelles și să pară că e omul potrivit la locul potrivit. Astfel, în documentele trimise spre consultare  Comisiei din cadrul PE,  Orban a susținut că are expertiza necesară pentru a reprezenta România la Curtea Europeană de Audit, precizând că a avut contribuții importante la modificarea Legii privind Curtea de Conturi , fiind implicat inclusiv în elaborarea unor lucrări esențiale, în baza cărora își desfășoară activitatea această instituție: Manualul de audit financiar și Ghidul pentru auditul performanței. Or, potrivit acelorași surse, în perioada în care au fost elaborate aceste lucrări, Leonard Orban era comisar european pentru multilingvism, o funcție inventată practic pentru a oferi României un premiu de consolare în 2008, după ce fusese respinsă candidatura lui Varujan Vosganian din motive de pedigree.

Tehnocratul de serviciu

Leonard Orban a fost tehnocratul de serviciu care a servit toate guvernele, neezitând să treacă de la dreapta la stânga și viceversa, în funcție de interesele sale conjuncturale. Promovat la nivelul executivului în timpul guvernării Năstase, când a deținut funcția de negociator -șef adjunct în procesul aderării la UE, Orban a fost numit negociator șef odată cu venirea la guvernare a Alianței DA , în 2005, în condițiile în care fratele său , Ludovic Orban, era unul dintre liderii marcanți ai PNL. Din această poziție, Orban a ajuns odată cu intrarea României în UE în 2007, comisar european pentru multilingvinism, funcție care nu exista până atunci la nivelul Comisiei Europene. Trei ani mai târziu, în 2010, a trecut de la susținerea PNL la cea a PDL, acceptând postul de ministru al Afacerilor Europene în guvernele Boc și Ungureanu. După căderea guvernului Ungureanu, Leonard Orban a trecut repede sub umbrela PC pentru a-și conserva funcția, iar astăzi se luptă pentru o funcție onorabilă la Curtea Europeană de Audit , funcție care vine la pachet cu un salariu de peste 15 000 de euro lunar  și cu alte facilități rezervate demnitarilor europeni.
 
Iulia Nueleanu