
Brașoveanul Liviu Corneliu Babeș, cel care și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în data de 2 martie 1989, a fost comemorat, ieri, la împlinirea a 25 de ani de la gestul său împotriva regimului comunist, la eveniment participând autorități locale, dar și din cadrul Guvernului.
Deși la eveniment au fost invitați și foștii șefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Regele Mihai I, aceștia nu au venit la Brașov. În schimb, au fost prezenți secretarul de stat Victor Socaciu, generalul Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major, primarul Brașovului George Scripcaru, Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic și autorități locale. La eveniment, a participat și scoțianul Douglas Wallance, cel care în urmă cu 25 de ani, venit ca turist în Poiana Brașov, l-a văzut pe Babeș arzând și a încercat să-l stingă cu geaca lui de schi. Seria de evenimente a început de la ora 09.00, la Cimitirul Central Brașov, apoi, la ora 11.00, a avut loc o slujbă de pomenire la Biserica de Lemn din Poiana Brașov, urmată de depuneri de coroane la monumentul situat în curtea bisericii. De la ora 13.00, la Consiliul Județean Brașov, a fost organizat un simpozion comemorativ „Liviu Corneliu Babeș – precursor al prăbușirii Corinei de Fier“, la care au participat autorități locale, secretari de stat, ambasadori, scriitori, profesori.
„Stop murder! Brașov – Auschwitz“
Soția martirului, Etelka Babeș, a precizat că întâlnirea cu scoțianul Douglas Wallance a fost un moment extrem de emoționant pentru ea, mai ales că acesta a păstrat mai multe ziare din acea vreme, îngălbenite de timp, pe care i le-a adus în semn de respect. Scoțianul Douglas Wallance, acum în vârstă de 49 de ani, a venit la Brașov, prima dată după 25 de ani, special pentru a participa la ceremoniile în cinstea lui Liviu Corneliu Babeș. El a povestit, vineri, într-o conferință de presă, despre momentul în care l-a văzut pe brașovean în flăcări și s-a aruncat asupra lui pentru a-l salva.
„Mă aflam cu un grup de prieteni la schi în Poiana Brașov, în martie 1989. Eram începător pe atunci și stăteam la baza pârtiei și mă uitam la ceilalți schiori. La un moment dat am văzut un foc și am crezut că arde ceva, iar apoi am realizat că, de fapt, era un om care ardea. Am început să alerg în direcția lui, mi-am dat jos geaca de schi și am încercat să îl sting. Dar flăcările erau foarte mari. Se mai adunase lume în jurul lui, iar în cele din urmă bărbatul a căzut la pământ și am reușit să-l stingem. Încă era viu…Inițial am crezut că a fost un accident, apoi am văzut o pancartă lipită de un copac, iar cei din jur mi-au spus despre ce e vorba, despre o sinucidere politică“, a spus scoțianul.
Babeș legase un cearșaf pe un copac pe care a scris „Stop murder! Brașov – Auschwitz“.
După ce s-a întors în Marea Britanie, scoțianul a sunat la cele mai importante instituții media, BBC, Sunday Times, Scotland Radio și le-a povestit ce s-a întâmplat în Poiana Brașov, pentru că nu a vrut ca gestul sinucigaș al brașoveanului să rămână fără ecou. El a păstrat timp de 25 de ani publicațiile în care a apărut povestea lui Liviu Corneliu Babeș, precum și o casetă video cu câteva imagini de a doua zi de la locul unde s-a sinucis brașoveanul. În celebra publicație Sunday Times, articolul despre Babeș apare cu titlul „Ars de viu, rușinea unei națiuni“ („Burnt alive: a nation's shame“).
Douglas Wallance a mai spus că după acel eveniment din Poiana Brașov la care a fost martor a înțeles ce se petrece în România și a vrut ca și restul Europei să știe. El a urmărit apoi și ce s-a întâmplat la Revoluție, în decembrie 1989, și după aceea. Tot din presă a văzut apoi și o fotografie cu Babeș și soția acestuia, deoarece nu a știut niciodată cum arăta bărbatul pe care a încercat să-l salveze.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















