Mafia isi instaleaza oamenii in fruntea luptei anticoruptie

Ministrul de interne Vasile Blaga a anunţat ieri că în fruntea Direcţiei Generale Anticorupţie are cele mai mari şanse să fie numit procurorul Irinel Păun – Acesta s-a -evidenţiat- în activitatea sa prin -scutirea- controversatului Sorin Ovidiu Vîntu de acuzaţiile aduse în dosarul FNI, din motive medicale – Acceptul pentru numirea lui Păun în această funcţie demonstrează că ministrul Blaga se află sub bocancul generalilor din Ministerul de Interne.

Procurorul şef, în cadrul Secţiei I de combatere a corupţiei din Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Irinel Păun a fost singurul nominalizat (după ce Marian Sântion, fostul şef DGA şi-a data demisia din motive profesionale), în funcţia de director general al DGA. Însă peste o săptămână vom afla dacă procurorul care l-a -scutit- pe Vîntu, din motive medicale, de infracţiunile comise în dosarul Fondului Naţional de Investiţii (FNI) va fi numit -tartor şef- în cadrul DGA. Să fie oare acestea -serviciile- pe care le primeşte Irinel Păun, în schimbul disjungeri lui Sorin Ovidiu Vîntu din FNI?

Un trecut dubios

Pe vremea când Păun era procuror în cadrul parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată, adică în anul 2004, acesta a întocmit rechizitoriu în dosarul FNI. În urma cercetărilor, Sorin Ovidiu Vîntu, fostul infractor de drept comun, ocupa poziţia 15 între cei 17 inculpaţi şi învinuiţii existenţi în materialul de urmărire penală. Anchetatorii îl acuzau la momentul respectiv pe SOV, că ar fi comis infracţiuni extrem de grave: spălare de bani, asociere în vederea săvărşirii de infracţiuni, fals în declaraţii şi uz de fals ori instigare la înşelăciune. Până aici, toate bune şi frumoase, datorită în special primilor procurori care au anchetat cazul (echipa a fost formată din procuror Luminţa Şega – actualmente decedată în urma unei intoxicări cu aluminiu, subcomisar Constantin Duvac, inspector Constantin Dobleaga), numai că în final Vîntu nu a fost trimis în judecată. Iar -meritele deosebite- pentru această -reuşită- i se acordă procurorului Irinel Păun care a disjuns cauza din considerente medicale (Vîntu îşi rupsese piciorul). Ceea ce au ignorat şefii DIICOT şi anchetatorul Păun a fost faptul că disjungerea pe motive medicale nu există în vreun cod după care se aplică procedura penală.

Păun a închis ochii la ilegalităţile lui SOV

În rechizitoriu întocmit, Irinel Păun recunoaşte că nelegiuirile în funcţionarea şi administrarea fondului s-au făcut inclusiv în perioada în care SOV era tatăl FNI-ului. Astfel, anchetatorul precizeză că una dintre cauzele care au generat pagube în activitatea FNI a fost diminuarea numărului unităţilor de fond aflate în circulaţie, fapt ce a avut ca efect direct creşterea nereală a valorii unităţilor de fond în raport de care s-au efectuat răscumpărările şi care a generat plata unor sume de bani în plus, necuvenite, din fondurile investitorilor FNI. Acelaşi rechizitoriu precizează că o altă cauză importantă care a determinat intrarea FNI în incapacitate de plată a constituit-o reevaluarea nejustificată a acţiunilor aflate in portofoliul FNI.

Disjungerea lui SOV sau scutirea medicală

Modul în care Parchetul explica la acea dată disjungerea dosarului este de-a dreptul hilar. Procurorii au apreciat că -inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu a suferit o intervenţie chirurgicală ca urmare a unui accident casnic, fiind în imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmărire penală-. De asemenea, tot în -scutire- se precizează că inculpatul nu a semnat niciun act decizional cu privire la administrarea FNI şi că au existat opinii separate ale unor experţi care pun sub semnul întrebării vinovăţia inculpatului.

Şi totuşi… dovezi erau

Conform extrasului din finalul expertizei judiciare din dosarul FNI, Vîntu, deşi după căderea fondului nu figura nici ca inculpat, nici ca… nimic, totuşi a efectuat două operaţiuni de subscriere şi alte două de răscumpărare de unităţi de fond. Astfel, prima subscriere a fost făcută în data de 05.03.1996 (prin virament din contul personal deschis la BCR) – o subscriere de 999.990.000 ROL, pentru 74.074 unităţi de fond la preţul de 13.500 lei/u.f. Această subscriere figurează înregistrată în carnetul de investitor emis pe numele inculpatului Popa Nicolae. Cealaltă subscriere este din data de 10.12.1999 – (prin depunerea în numerar la Agenţia CEC) în valoare de 5.000.032.154 ROL, pentru 74.963 u.f. la preţul de 66.700 lei/u.f., subscriere care figurează în acelaşi carnet de investitor. Vîntu a şi răscumpărat, prin cereri semnate de el, unităţii de fond în două rânduri. Astfel, prin cele două operaţiuni ambele făcute pe carnetul aceluiaşi Popa s-au virat în contul lui Vîntu sumele de 40.000.000.000 ROL şi 80.250.000.000 ROL. Din nefericire, aceste probe au rămas în bătaia vântului, verdictul în FNI a ajuns deja la a doua amânare, însă pe rolul Tribunalului Bucureşti a reînceput judecarea dosarului FNA, în care SOV apare ca inculpat.

Ministrul Blaga, sub bocancul generalilor

Anunţul privind nominalizarea procurorului şef Irinel Păun la conducerea DGA, a fost făcut de ministrul de interne Vasile Blaga. E greu de crezut că Blaga nu cunoaşte trecutul procurorului Păun şi activitatea acestuia în slujba afaceriştilor controversaţi de teapa lui SOV.

Acceptul dat de ministrul de interne pentru această numire controversată dovedeşte că democratul Blaga nu face excepţie de la regulă, fiind încălcat în cele din urmă de generalii din minister. Acesta este de altfel şi motivul neoficial al demisiei lui Marian Sântion din fruntea DGA. Potrivit informaţiilor noastre, Sântion luase la puricat mai mulţi ofiţeri din cadrul ministerului, iar acest lucru i-a fost fatal, în condiţiile în care Blaga a intrat deja în sfera de influenţă a generalilor.

Singura şansă ca Irinel Păun să nu ajungă în fruntea DGA este la Cotroceni.

-Pentru că Irinel Păun este un procuror şef învestit de preşedinte, trecerea lui la DGA trebuie aprobată inclusiv de această instituţie-, a precizat ieri Blaga.