Manipulare grosolană și găinărie mediatică în jurul proiectului Roșia Montană

Se lucrează din ce în ce mai intens în ultima perioadă la revopsirea, ajustarea și redesenarea unei „imagini pozitive“ a proiectului de extragere a aurului de la Roșia Montană. Manevrele de „influențare favorabilă“ a opiniei publice se execută cu metode profesioniste ce amintesc de operațiunile de tip militar de dezinformare strategică. Nu este ratată nicio ocazie pentru diseminarea „mesajelor pozitive“ legate de proiectul Roșia Montană.
Una dintre cele mai recente manipulări de acest tip s-a desfășurat chiar în cadrul academic al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Romåne. În data de 3 martie a avut loc un simpozion dedicat Proiectului Roșia Montană, dezbătut de istorici, arheologi și reprezentanți ai Companiei RMGC.
„Cu toate că specialiștii invitați: prof. dr. Ioan Piso (Cluj-Napoca), prof. dr. Mircea Babeș (București), arhitect dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu (București) și conf. dr. Horia Ciugudeanu, (Alba Iulia), prin intervențiile lor la această dezbatere, o dată în plus, și-au argumentat opoziția «ireconciliabilă» față de proiectul firmei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), constată că prezentarea colocviului în general și a diferitelor luări de poziție în particular nu corespunde pe deplin realității, ci, dimpotrivă, oferă o imagine distorsionată a «problemei Roșia Montană» și induce concluzii ce nu pot și susținute cu bună-credință“.
Am reprodus un pasaj dintr-un comunicat parvenit pe adresa redacției, în care, cu o măsurată indignare, experții menționați scot la iveală mijloacele manipulative și dezinformarea la care se pretează „specialiștii“ în comunicare ai companiei miniere.
Campania de PR negru a companiei, lansată la debutul acestui an, vizează mediile politice și academice, medii de influență. Începånd cu celebrul simpozion organizat de soția lui Crin Antonescu, europarlamentara Adina Vălean, și trecånd printr-un alt recent simpozion organizat la Muzeul Țăranului Romån, la jumătatea lunii februarie, acum, în martie, traseul manipulărilor a traversat și Academia Romånă, tocmai forul care s-a pronunțat cel mai critic la adresa exploatării aurifere.
Documentul-protest al participanților la recenta „dezbatere“ de la Institutul Iorga dezvăluie că la încheierea manifestării s-a elaborat un comunicat complet alături de realitate, în văditul interes al companiei Gold Corporation. Materialul a fost „plasat“ presei imediat după încheierea conferinței, datele – distorsionate – au ajuns să fie postate pe Hotnews, iar acum site-ul de știri a revenit asupra materialului publicat, prezentånd punctele de vedere ale cercetătorilor, precizate în stilul lor civilizat și soft.

Manevre de imagine în beneficiul Gold Corporation

În „comunicat“, cel mai bine reprezentat este punctul de vedere al RMGC, care a profitat de ocazie pentru a-și face deja binecunoscuta publicitate și pentru a repara impresiile generate de ultima dezbatere, din 18 februarie, de la Muzeul Țăranului Romån. Prezentarea proiectului a fost una foarte generală, evitåndu-se cu grijă referirile la efectele sale distructive asupra monumentelor arheologice și istorice și asupra peisajului cultural. Nu s-au prezentat planuri, hărți sau imagini virtuale care ar fi relevat enormul impact al lucrărilor (imense cariere și halde de steril, instalații și drumuri industriale, lacul de decantare etc.) asupra siturilor antice: galerii miniere, așezări, zone sacre, necropole și drumuri romane.
Contrar comunicatului, nu au fost prezentate „planuri de amenajare“ ale puținelor galerii romane care ar urma să scape și să fie eventual vizitabile sau ale „zonei protejate“ a localității Roșia Montană, cu cele 233 de case achiziționate de RMGC, între care 27 de clădiri cu statut de monument, în relație cu amenințătoarele cariere și halde miniere imediat învecinate.
Pentru specialiști (numiți în comunicat istorici, deși este vorba în primul rånd de arheologi, și, nu vedem de ce, separați de cercetători), aceste lacune ale proiectului, predestinat să șteargă anticul Alburnus Maior de pe harta istorico-arheologică a țării și a Europei, sunt demult evidente și ne fac să îl contestăm cu determinare. În comunicat ar fi trebuit menționate legile acestei țări, precum Legea zonelor protejate (5/2000) și Legea minelor (85/2003), dar și recenta hotăråre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, anulånd definitiv și irevocabil descărcarea de sarcina arheologică a masivului Cârnic (cu 7 km de galerii miniere romane!), care sunt obstacole juridice inconturnabile pentru acest proiect. Și, în loc să pună în gura „cercetătorilor“ ideile confuz exprimate de prof. Al. Sandu (Universitatea de Arhitectură și Urbanism), despre nevoia de „negociere între toate părțile implicate“, comunicatul ar fi trebuit să afirme că legile nu sunt negociabile și să rețină afirmația practic perfect valabilă a prof. I. Piso că „nici proiectul nu poate fi aplicat pe jumătate, nici Roșia Montană nu poate fi salvată pe jumătate“. Faptul că unii arheologi, care și-au spus punctul de vedere la acest colocviu, consideră că cercetările ar fi complete și că monumentele antice, medievale și moderne, ca și ansamblul mediului natural și istoric de la Roșia pot fi acum sacrificate pentru ca exploatarea aurului să se facă după rețeta RMGC, ne îndeamnă să reamintim cuvintele președintelui Academiei Romåne, profesorul Ionel Haiduc, după care „etica și deontologia profesională obligă pe cercetătorii implicați să păstreze o atitudine corectă și echidistantă, indiferent de banii alocați“.
Textul declarației-protest este semnat de Prof. univ. dr. Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. Mircea Babeș, cercetător științific I, Institutul de Arheologie „Vasile Pårvan“, București, Arhitect dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, cercetător științific I, Institutul de Arheologie „Vasile Pårvan“, București, Conf. Univ. dr. Horia Ciugudeanu, Universitatea „Lucian Blaga“.
Aceștia menționează și aspectul unei selecții grijulii a participanților, de către organizatori. „Am constatat astfel, cu regret, lipsa reprezentanților Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și ai Ministerului Mediului și Pădurilor, care ar trebui să beneficieze de expertiza specialiștilor în fundamentarea și luarea deciziilor politice ce urmează să tranșeze, în final, mult discutata „problemă Roșia Montană“. Au fost oare cele două ministere realmente invitate? Știm sigur că la Ministerul Culturii o asemenea invitație nu a ajuns. Au primit invitații comitetul național romån ICOMOS sau Catedra de istoria și teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului din cadrul Universității de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“? Probabil, nu.
Pe scurt, întreaga poveste se dovedește o manipulare grosolană și o găinărie mediatică de joasă speță, pentru a descrie în limbaj neacademic „afacerea“.

Noul El Dorado din Apuseni – cel mai tare tun financiar al Europei

Afacerea noului El Dorado visat de tenebroșii acționari ai companiei Gold Corporation ar urma să scoată din pămåntul Apusenilor o cantitate de aur estimată la 350 de tone și 1.600 de tone de argint – conform studiilor companiei, pentru a cărui extragere ar urma să fie utilizate 172.240 de tone de cianură – după estimările științifice ale organizațiilor de mediu, o cantitate de otravă ce ar putea ucide de 6 ori întreaga populație a globului. Statul romån ar urma să se aleagă cu un procent infim din profitul uriaș al companiei în care se regăsesc ca acționari un George Sörös și John Paulson (și mai la dos un Mark Rich, celebru infractor internațional), plus alți moguli controversați ai aurului din aceeași „familie spirituală“ cu cei trei „filantropi“ specialiști ai tunurilor la scară mondială. Se discută de aur în valoare de peste 15 miliarde de euro, iar afacerea ar putea fi cel mai mare tun financiar din Europa de Est. Tun tras, ca de obicei, pe cårca romånilor, de „filantropi“ care ne prezintă ca pe o operă de binefacere economică spolierea sălbatică a averii munților noștri ce aur poartă, deși noi tot cerșim din poartă în poartă.
Romånii ar urma să se aleagă, la finalul exploatării, cu o zonă devastată complet, pe o arie de sute de hectare, cu ape freatice otrăvite și, nu în ultimul rånd, cu obliterarea unui patrimoniu istoric neprețuit. Întregul complex al Roșiei Montane, cu galeriile sale romane și cu straturile de civilizație așezate de milenii, reprezintă un uriaș potențial pentru Romånia, constituind mărturia nașterii poporului romån.
La considerațiile mele jurnalistice se adaugă mult mai specializatele analize și rapoarte ale forurilor științifice romånești și străine, inclusiv și mai ales rapoartele Academiei Romåne, cel mai înalt for de autoritate științifică de la noi din țară. Pe fondul operațiunilor „de imagine“ întreprinse de compania Gold Corporation, care investește sume enorme pentru sensibilizarea/cumpărarea conștiințelor, a publicațiilor și revistelor, inclusiv a celor culturale, ca „Romånia Literară“, sau „de specialitate“, ca „Național Geographic“, s-au adresat Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale și experții care au participat la Programul Național de Cercetare „Alburnus Maior“ desfășurat la Roșia Montană, cerånd „o dezbatere aplicată, nepătimașă și coerentă“ pe tema exploatării aurului romånesc.