Demersul nostru jurnalistic pe subiectul Adeplast și Marcel Bărbuț a stârnit o serie de reacții, pro și contra. Observațiile noastre au fost completate și susținute și de părerile unor analiști financiari ale unor reputate firme de brokeraj, care și-au exprimat îngrijorările și au avertizat investitorii să fie foarte atenți. De cealaltă parte, sunt și voci care susțin în continuare ipoteza că Adeplast este un business foarte bun.
Din păcate, nevoia noastră nativă de a crede în povești frumoase și în exemple de antreprenori de succes intervine uneori peste judecata realistă.
Faptul că această companie a crescut “spectaculos” în ultimii ani, când sectorul construcțiilor (la nivel mondial, nu doar național) a fost extrem de afectat de criză, declarațiile pompoase ale lui Bărbuț legate de cifre, dar care nu sunt susținute de situațiile financiare și realitatea pe care am observat-o în bilanț ne-au ridicat mai multe întrebări. Le expunem în continuare și chiar îl invităm pe Marcel Bărbuț să ne răspundă.
În multiplele sale intervenții în media, Bărbuț pune accentul pe exporturi, pe care le definește a fi principalul motiv al dezvoltării capacităților de producție imense, răspândite în toată țara și finanțate exclusiv bancar. Însă, conform situațiilor financiare, anul trecut exporturile au reprezentat doar 2% din cifra de afaceri, adică 850.000 de euro. În același timp, industriașul român susține că Adeplast exportă în Ungaria, Austria, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria. Ni se pare o cifră de exporturi cam mică pentru atâtea piețe, cu o capacitate imensă de consum.
Un alt paradox legat de problema exporturilor este că, pe o parte, din propriile sale declarații reiese că ungurii, austriecii și toată Transilvania sunt la picioarele sale, dar conform surselor noastre, polistirenul Adeplast este neconform în Ungaria.
Astfel, exporturile de polistiren făcute de Adeplast în Ungaria din august/septembrie 2013 nu s-au încadrat în categoria de inflamabilitate cerută pe piață, iar calitatea a fost inferioară față de specificațiile tehnice din Ungaria. Asociația Producătorilor de Polistiren din Ungaria au denunțat și au cerut Autorităților Guvernamentale maghiare interzicerea comercializării pe piață. Oare ce spune domnul Bărbuț despre acest subiect?
O altă întrebare ar fi cum intenționează să ramburseze cei 121 de milioane de lei, reprezentând valoarea creditelor pe termen scurt, în condițiile în care lichiditatea sa este de 0.6, sub pragul minim de 1, considerat acceptabil de bănci. Cel mai probabil că finanțarea din piața de capital este destinată acestei probleme, mai ales că nu există sancțiuni pentru nerespectarea „promisiunilor” din prospect, ceea ce înseamnă că investitorii îi pun bani la dispoziție, fără să aibă certitudinea destinației banilor și fără să își poată controla investiția.
Nu putem decât să credem pe cuvânt că, după terminarea fabricii de 20 de milioane de euro (care de fapt nu costa mai mult de 7 milioane și care oricum nu are un business plan detaliat), or să se schimbe radical paradigmele industriei locale a materialelor de construcții.
Sigur că va adăuga și această fabrică la lista sa de motive pentru care se autointitulează cel mai important producător român de materiale de construcții, cu o cotă de piață de 20 până la 30% și 61 până la 67% din profitul tuturor jucătorilor, uitând parcă de existența unor giganți precum Holcim, Ceresit, Saint Gobain.
Faptul că a creat pe băncii băncilor (pe care nu îi mai poate rambursa) mega capacități de producție de adezivi și polistiren, comparabile cu necesarul anual al României, nu este neapărat o dovadă de viziune în business. De aici se naște o altă întrebare: cum va atinge maximul capacităților acestor unități de producție? Probabil prin practicarea unor prețuri de ruinare a pieței (dumping), încercând să omoare concurența și probabil, după aceea, să crească prețurile de vânzare, proces deja demarat.
O nouă momeală pentru investitori este că susține că are profit nerepartizat de 15,8 milioane de euro (din capitaluri proprii de aproape 20 mil. Euro), deci aceștia ar putea beneficia și de dividend din anii precedenți. Dar oare de ce nu a repartizat profitul? Nu cumva i-au interzis băncile?
Mai nou, se pare că pe site-ul Adeplast apar provizioane constituite în valoare de 11 milioane de lei. Doar pe site, care sigur că poate fi o sursă de încredere, în niciun caz și în prospectul de ofertă sau în situațiile depuse la Ministerul Finanțelor. Întrebarea este când va prezenta cifrele actualizate cu aceste provizioane, care au un impact semnificativ în situația financiară consolidată a companiei.
O altă glumă bună regăsită în declarațiile sale este faptul că Adeplast este bancabil și că băncile îl roagă să îl finanțeze în continuare, dar el a vrut să își împlinească visul de a se lista pe bursă. Dacă lucrurile stau chiar așa, de ce în luna aprilie a adus bani de acasă și a împrumutat firma cu 200.000 euro, 187.877 euro și 436. 932 euro? Putem face doar două presupuneri: fie nu avea bani să își acopere instrumentele de plată pe cont, fie vinde la negru și reintroduce banii obținuți în companie?
Înșelătoria Adeplast nu se limitează doar la investitorii din piața de capital. Bărbuț nu are nicio problemă să înșele cumpărătorul credul folosind denumiri pseudo-înșelătoare la polistiren ca ADP70, care este de fapt un banal EPS50. Denumirea comercială creată în acest scop de el, induce cumpărătorului ideea că ceea ce cumpără este un polistiren de fațadă, privându-l pe acesta de economii la căldură.
În cel mai optimist scenariu, domnul Bărbuț ar trebui măcar să încerce să-și pună propriul interes sub interesul general al bursei romanești și să nu-și mai facă o campanie agresivă și mincinoasă. Din simplul motiv că încă un Contor, Dafora sau Flamingo ar eticheta definitiv listările companiilor private de pe bursă: niște mari țepe premeditate.
Suntem un popor de oameni deștepți și avem abilitatea de a face diferența între un basm și un succes real. Așa că trebuie să deschidem ochii, să fim atenți și să sancționăm dur aceste încercări de manipulare și înșelare.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
