
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, mai exact completul format din Ioana Bogdan, Cristina Rotaru și Ionuț Matei, au decis ieri, în unanimitate, emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Marius Petcu, fostul lider al CNSLR-Frăția, pentru luare de mită, după ce a fost prins în flagrant primind suma de 40.000 de euro.
În cadrul dezbaterilor de la ÎCCJ, în dosarul în care DNA a făcut recurs la decizia de lăsare în libertate a liderului sindical Marius Petcu, procurorul de ședință a cerut instanței admiterea recursului și emiterea unui mandat de arestare pe numele sindicalistului deoarece, deși instanța de fond a apreciat că Petcu a săvârșit o faptă penală, a considerat totuși că el poate fi anchetat în stare de libertate. De altfel, procurorul a susținut și că faptele pentru care este suspectat Petcu aduc un grav prejudiciu imaginii mișcării sindicale. Procurorul de ședință a citit în fața instanței dialogul dintre Scrieciu, care are calitatea de martor în dosar, și liderul CNSLR-Frăția, Marius Petcu. În discuția interceptată de procurori, Scrieciu îi propune lui Petcu să atribuie firmei sale o nouă lucrare, în valoare de „50 de miliarde“, și se angajează să-i dea 2 miliarde și vila din Predeal. La propunerea lui Scrieciu, Petcu ar fi răspuns: „Da, trebuie să-mi fac socotelile, să văd“, conform transcrierii prezentate de procurorul de ședință. În opinia acestuia, afirmația lui Petcu presupune acordul de principiu pe care sindicalistul și-l dă pentru comiterea unei noi fapte penale, fapt care, deși a fost reținut de instanța de fond, nu a constituit motiv suficient pentru emiterea unui mandat de arestare.
Procurorul a reiterat că prin faptul că Petcu era lider de sindicat s-a folosit de contribuțiile făcute de funcționarii pe care îi reprezenta, iar această faptă este una deosebit de gravă. Anchetatorul a conchis că „pentru o bună desfășurare a urmăririi penale procurorii au cerut să se emită mandat de arestare preventivă pe numele lui Petcu“.
Avocații lui Petcu au încercat decredibilizarea martorilor
Pe de altă parte, avocații acestuia au susținut în pledoaria lor că, în fapt, DNA „l-a favorizat“ oarecum pe Scrieciu, conferindu-i calitatea de martor și nu pe cea de învinuit pentru dare de mită, pentru ca acesta să dea o declarație favorabilă acuzării. De altfel, și soții Mustață, martori în dosar, s-ar afla în conivență infracțională cu Scrieciu.
Pe de altă parte, apărătorii au susținut că „atribuirea de contracte în acest domeniu nu se face prin licitații, după cum demonstrează și actele depuse la dosar, ci prin acord colegial. Deci este vorba despre o politică de lobby, adică o modalitate prin care se conving colegii, fără ca această faptă să aibă o rezoluție penală. Mita nu este probată, există doar primirea celor 40.000 de euro. Nu orice sumă de bani primită poate fi mită, Parchetul este cel care trebuie să demonstreze acest aspect“, au conchis apărătorii. Avocata a mai susținut că în momentul de față urmărirea penală se reduce la 3 declarații de martor și la câteva convorbiri interceptate. Avocații lui Petcu au susținut în fața instanței supreme că procurorii anticorupție nu au întocmit acte importante de cercetare în acest dosar și că, deși au pus sub învinuire un notar public, ei nu știu cine este acesta, nu l-au audiat și nu l-au citat în dosar.
Ceva mai elaborat, dar și filosofic, avocatul Marian Nazat a susținut că instanța trebuie să aprecieze care a fost motivul pentru care, la 2 ani de la comiterea pretinsei infracțiunii, martorul a găsit de cuviință abia acum să facă declarații cu privire la acest aspect. Avocatul a mai susținut că Parchetul s-a sesizat din oficiu, s-a creat un artificiu între un contract de împrumut între Scrieciu și Mustață, pentru ca mai apoi martora Mustață să ia bani de la DNA, însemnați cu „mită“, să-i dea lui Scrieciu, care mai apoi i-a înmanat lui Petcu pentru ca flagrantul să fie realizat.
Despre „prieteni“
După ce i s-a acordat ultimul cuvânt și lui Petcu, acesta a încercat un auto laudatio, însă magistrații i-au tăiat scurt elanul întrebându-l direct de unde proveneau banii care purtau însemnul mitei pe ei. Petcu a explicat că a acordat un împrumut lui Scrieciu și soților Mustață în decembrie 2010 și februarie 2011, și deci cei 40.000 de euro reprezentau returnarea sumei împrumutate.
El a precizat că era foarte bun prieten atât cu familia Mustață, cât și cu Scrieciu, astfel încât nu s-a temut să le acorde acest împrumut, adăugând că există acte care au fost ridicate de procurori la perchiziție care să ateste cele spuse de el. Întrebat despre veniturile lui, Pectu a spus că el are o indemnizațiede la sindicat, una de la Ordinul asistenților, alte venituri bănești de la diferite Consilii de Administrație din diferite instituții, precum și diurne provenite din deplasările în străinătate în calitate de lider de sindicat.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















