Mărmureanu contrazice un ghid de protecție la seism ce recomandă elevilor să se refugieze sub bănci

Directorul onorific al INFP, prof. Gheorghe Mărmureanu, a combătut, în emisiunea „După 20 de ani“ , o recomandare dintr-un ghid de protecție în caz de cutremur adresat elevilor, subliniind că nu este bine ca aceștia să se refugieze sub băncile din clase.
Invitat și el în emisiune, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Raed Arafat a fost întrebat cum trebuie să reacționeze oamenii în momentul în care începe un cutremur.
„În primul rând, eu cred că va trebui să ne lăsăm pe jos“, și-a început Arafat răspunsul, după care a completat că, potrivit unui material cu recomandări ce i-a fost dat de profesorul Mărmureanu, recomandările ar fi „nu te duci sub un obiect, ci te duci lângă un obiect, te întinzi pe jos și aștepți“.
În acest context, în emisiune a fost adus în discuție ghidul „Educația și protecția elevilor în caz de cutremur“, elaborat și distribuit de autorități, în care elevilor li se recomandă, printre altele, să se refugieze sub bancă sau sub masă.
Directorul onorific al Institutului Național de Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, a spus că, în opinia lui, nu este bine să te refugiezi sub bancă sau sub masă atunci când începe un cutremur, dat fiind riscul de a cădea tavanul.
„Dacă ești elev sau dacă ești cumva în pat, noaptea, și cade planșeul când ești sub bancă, planșeul distruge banca și o duce până la pământ și capul omului îl face…“, a explicat Mărmureanu.
Dr. Raed Arafat a precizat ulterior că, din pricina unor astfel de con­troverse, autoritățile urmează să stabilească foarte clar mesajele privind protecția în caz de cutremur ce urmează să fie comunicate, pe scară largă, populației.
„?ê?£i eu știam, la un moment, că trebuie să mă duc sub un obiect. Acum, dânsul (prof. Mărmureanu – n.r.) vine și îmi spune: nu. Uită-te aici ce se spune, e un material care spune mai bine să nu te duci sub un obiect, ci lângă el“, a adăugat el.
Secretarul de stat din Ministerul Sănătății a mai spus că mesajele care vor ajunge la populație reprezintă „rolul“ unei comisii care se ocupă de reacția în caz de cutremur și din care fac parte oameni cu experiență și în comunicare, urmând să fie luată în considerare și experiența țărilor unde frecvența seismelor este mai mare decât în România.
„Nu va fi o comisie care va produce un lucru și va tăcea. Va fi un lucru care va fi continuu și ajustabil“, a precizat demnitarul.
Raed Arafat a mai spus că populația s-ar putea obișnui cu mesaje „clare și liniștite“ legate de cutremure așa cum se întâmplă în cazul celor de tipul „nu mâncați sare, nu exagerați cu grăsimile“.
„Ceea ce trebuie să facem acum este să începem un proces continuu care să facă toată lumea conștientă că acest lucru (un cutremur de magnitudine mare – n.r.) este posibil oricând. Nu este nici mâine, nici poimâine, nici răspoimâine, nimeni nu știe. Nu este un motiv de panică, dar trebuie să fim pregătiți și să știm cum să acționăm. Aici nu vorbim numai de omul de rând, vorbim și despre copii în școală, vorbim despre profesorii copiilor din școală, de instituții, de autorități, de spitale, care să știe cum să reacționeze și vorbim de pregătirea noastră pe parcurs“, a mai spus secretarul de stat.
Cu același prilej, dr. Arafat a admis că, până acum, „comunicarea (legată de cutremure – n.r.) a scârțâit foarte mult“.
„Chiar au fost mesaje dăunătoare transmise“, a adăugat el, subliniind că „pe partea de educație putem face încă mult mai mult“.
Ulterior, în emisiune s-a revenit la subiectul recomandărilor în caz de seism, iar Raed Arafat a spus, legat de refugierea sub bancă sau sub masă, că aceasta a fost părerea unor experți.
„Unii experți au zis că asta e bine“, a spus secretarul de stat, potrivit căruia, la modificarea sau îmbunătățirea mesajelor, vor putea fi luate în calcul opiniile mai multor voci autorizate.

Mărmureanu: Urmează un cutremur foarte adânc, așa rezultă din analizele noastre

Un cutremur „foarte adânc“ ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei și mai puțin Capitala, a declarat profesorul Gheorghe Mărmureanu.
„Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Așa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip '40 sau poate să fie tip 1802“, a spus directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu.
Acesta s-a referit la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 și 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri și au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.
Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menționat sudul Moldovei (Focșani, Bacău, Galați), Tulcea, dar și Basarabia și zona portului Odessa din Ucraina.
„În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chișinău, Odessa. În România, este vorba despre Focșani, Bacău, mai puțin Iașiul. Bucureștiul va fi mai puțin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că inginer constructor. (…) Galați, Tulcea…“, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.
„Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puțin în ultimii cinci-șase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 și chiar 7 nu produce pierderi de vieți omenești și nici de bunuri materiale“, a spus el.

Olga Dumitrescu