Ministerul admite, in treacat, ca exista coruptie in justitie

Raportul de activitate a Ministerului Justitiei pe anul 2002 contine, pe langa deja nelipsitele realizari, si cateva consideratii deosebit de interesante asupra factoriilor si conditiilor care au generat si mentinut coruptia in justitia romaneasca. Existenta coruptiei in structurile Ministerului Justitiei este explicata atat prin existenta unor -neclaritati legislative-, cat si prin anumite -cauze politice-, -necorelari institutionale-, -motivatii economice-. In plus, oficialii ministerului recunosc existenta marii coruptii si a presiunilor care se exercita asupra magistratilor, dar, ca de obicei, acestea sunt aproape trecute cu vederea, locul lor fiind luat de explicatii savante si scuze. Totodata, oficialii MJ se multumesc sa constate ceea ce se intampla, fara a face nimic, ca si cum de remedierea acestor probleme ar trebui sa se ocupe altii.

-Zone de vulnerabilitate-

Conform analistilor din cadrul Ministerului Justitiei, principalele cauze ale prezentei si perpetuarii coruptiei in cadrul ministerului sunt -lipsa unui cadru legislativ coerent si stabil, judecatorii si procurorii fiind confruntati cu un numar foarte mare de dosare in care prevederile mai multor legi se contrazic intre ele, deficientele din activitatea unor magistrati- si -acordarea inamovibilitatii si stabilitatii unor judecatori si procurori cu experienta redusa-. De asemenea, la acelasi capitol al factorilor generatori de coruptie se incadreaza si -tratarea necorespunzatoare a justitiabililor in salile de judecata sau cabinetele procurorilor-, -accesul neingradit in toate spatiile instantelor, inclusiv in birourile judecatorilor a unor persoane din afara instantelor si discutiile necontrolate, purtate pe holurile instantelor-.

Acelasi raport de activitate indentifica si asa-numitele -zone de vulnerabilitate la coruptie-. Pe langa -compartimentele in care se realizeaza contactul direct al personalului angajat cu justitiabilii si avocatii- si -procedurile judiciare propriu-zise, cum ar fi activitatea judecatorului de serviciu- sau -rezolvarea scrisorilor si audientelor, activitatea judecatorilor delegati, modul de gestionare a valorilor din registrele de valori, activitatea compartimentelor economico-financiare si contabile ale instantelor- pot constitui zone de coruptie. De asemenea, solutionarea cauzelor privind plangerile impotriva solutiilor date de procuror, intreruperea si executarea pedepselor, plangerile contraventionale, aplicarea prevederilor legii reparatorii, litigiile in legatura cu bunurile din domeniul public, reorganizarea judiciara si falimentul, litigiile comerciale si postprivatizare constituie tot atatea posibilitati de corupere a magistratilor.

Neclaritati legislative

O influenta importanta la cresterea nivelului coruptiei din sistem au avut-o, conform reprezentantilor Ministerului Justitiei, si neclaritatile legislative care au permis magistratilor corupti sa gaseasca portite de scapare pentru cei interesati. Astfel, aplicarea dispozitiilor art. 453 si 455 din Codul de Procedura Penala referitoare la amanarea sau intreruperea executarii pedepselor s-au aflat la origonea multor scandaluri de coruptie. -Dispozitiile art. 453 C.p.p. permit un grad ridicat de subiectivism in aprecierea conditiilor de admisibilitate a cererii, impunandu-se instituirea unor criterii de determinarea situatiilor speciale care fac posibila incidenta normelor legale-, se mai arata in materialul realizat de Ministerul Justitiei. In aceeasi categorie a normelor juridice confuze se inscriu si -articole din Codul de procedura civila, modificate prin OG 138/2000, sau anumite prevederi ale Legii 64/1995, privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, modificata prin OG 38/2002, si a mai multor ordonate de guvern in domeniul legislatiei muncii, care mentin aplicarea diferita a legii in general si perpetueaza ideea de coruptie in justitie-. Din pacate, toate constatarile expertilor Ministerului Justitiei, cele mai multe de bun simt, raman litere moarte pe harti inmanate ziaristilor atat timp cat problemele constatate nu sunt rezolvate fie prin amendarea legilor ce ridica probleme, fie prin modificarea sistemului de lucru si pedepsirea celor care iau spaga. Vorbele frumoase si intentiile nobile nu tin loc de masuri anticoruptie, iar pedepsirea celor care iau mita nu se poate face prin rapoarte frumos scrise. Altfel, raportul de activitate pe 2003 va arata aceleasi disfunctii si va consemna, din nou, scaderea increderii populatiei in justitie.

2002, anul realizarilor

Ca orice dare de seama care se respecta, bilantul activitatii justitiei pe anul trecut cuprinde, intr-o proportie covarsitoare, date despre progresele facute de respectiva institutie. Cele mai importante directii in 2002 au fost, conform raportului, activitatea legislativa si integrarea europeana. In ceea ce priveste activitatea de avizare a actelor normative, anul trecut justitia a analizat si a facut propuneri de avizare pentru 2095 de proiecte de acte normative, remarcandu-se -o scadere a numarului proiectelor de ordonante de urgenta, ceea ce reflecta preocuparea permanenta a guvernului de a recurge la aceasta modalitate de legiferarea numai in cazuri bine justificate-. La capitolul integrare euro-atlantica, Ministerul Justitiei si-a adus contributia la inchiderea unor capitole de negociere pentru aderarea la UE, sau a -implementat- anumite programe PHARE. La nivelul instantelor, activitatea in 2002 a fost extrem de productiva, acestea avand pe rol in jur de 1,9 milioane de dosare, gradul de desfiintare sau casare a hotararilor scazand fata de anul precedent.