Ministerul Justiției, parazitat de nepotism

O nouă instituție în care înflorește nepotismul și jocul intereselor de partid atunci când vine vorba de numirile în funcții de conducere pe criterii doar politice este Autoritatea Națională pentru Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției.
În funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie – Ministerul Justiției a fost numit PNL-istul Octavian Lupulescu, personaj controversat al Gorjului, unde după lupte la nivel înalt, a ratat postul de prefect local, oferindu-i-se o „salvare“ surprinzătoare pentru nivelul capacităților sale juridice.
Octavian Lupulescu din poziția de paznic la un depozit din Delta Dunării, ajunge în 1990, lucrător la SPP-ul lui Mitica Iliescu, ciomăgarul lui Ion Ilici Iliescu. Ani de zile Lupulescu a păzit cu râvnă dosul criminalului cu mâinile roșii de sânge iar după ce gașca lui Mitică s-a tirat din SPP, intrând pe felie puternic pe zona infracțională, Lupulescu ajunge în cadrul IPJ Gorj. La momentul numirii sale pe postul de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie era director în cadrul AJVPS Gorj. De la  ucisul faunei și gestionarea fondurilor piscicole, Lupulescu – cu un nume predestinat parcă pentru aria cinegetică, a devenit nitam-nisam mare șef peste Cetățenii, un birou strategic pentru România.
Tema cetățeniei este una deosebit de sensibilă pentru români, cetățenia fiind singurul instrument de protecție a congenerilor noștri aflați încă sub jugul rusesc și ucrainean.
Vecinii noștrii, bulgarii, ungurii mai ales, acordă acestei teme o atenție cu totul specială, după cum vom vedea. ?ê?£i Lupulescu al nostru acordă o atenție specială în principal numirilor în funcțiile de conducere în instituțiile Ministerului Justiției, numiri ce pun sub semnul întrebării corectitudinea și legalitatea desfășurării activităților din interiorul acestui minister.
Lupulescu, în perioada în care a preluat prerogativele de „conducător“ ale fostului președinte al ANC, devenit deputat (Gheorghe Emacu-UNPR), a numit prin Ordin două surori, angajate ale ANC, în funcția de director și respectiv șef-serviciu. Este vorba de Daniela Gina Damaschin și respectiv Anca Damaschin.
La o analiză atentă, lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât acestea nu sunt orice fel de posturi, ci funcții cheie. Daniela Gina Damaschin este director peste întreg Secretariatul tehnic al Comisiei pentru Cetățenie (conform organigramei postate pe site-ul instituției) și în același timp deține înalta funcție de Președinte al Comisiei Pentru Cetățenie a României.
Aceasta, din compasiune pentru sora să mai mică probabil, l-a „curtat“ pe vicepreședintele Octavian Lupulescu să o numească pe sora sa, Anca Damaschin, șef serviciu la Biroul Acordarea Cetățeniei Romane. Orice cetățean străin, în afară de cetățenii moldoveni, care solicită să devină cetățeni romani, trebuie să prezinte un  dosar cu acte și să treacă un examen interviu, neînregistrat și nefilmat.Astfel că Biroul deținut de Anca Damaschin este exact în directă subordonare a șefei Daniela Gina Damascin, sora mai mare.
În plus, Anca Damaschin deține și calitatea de membru al Comisiei de Interviu, la care sora sa este Președinte. Din punct de vedere legal, pe literă legii nu au voie să fie subordonate rudele de gradul I și soți/soție (Conform art. 95 alin. (1) din Legea 161/2003). Frații sunt de gradul al II lea. La situații de acest tip, afacerea se cheamă nepotism, flagel care a atins sistemul birocratic românesc încă din vremuri străvechi, când abrevierea PCR desemna combinațiunea „Pile, Cunoștințe, Relații“. PCR este încă viu în instituțiile statului român.
Numirile făcute de vicepreședintele Octavian Lupulescu, executate sub semnul urgenței, poartă amprenta lipsei de bun simț și induc ideea unui potențial conflict de interese, care poate afecta credibilitatea instituției.
Daniela Gina Damaschin, președinte de Comisie și Anca Damaschin, membru în comisie participa o dată la două luni (sau ori de câte ori un șef sau soră mai mare poate decide), în aceeași comisie de interviu, care este formată din 3 membri. Cele două surori stau singure în același birou. Prin urmare, Anca Damaschin este „stăpână“ peste dosarele cetățenilor străini, iar sora sa, șefa mai mare Daniela Gina Damaschin este cea care are subiectele pentru interviu, fiind dealtfel singura care le deține.
Surioara șefă, Daniela Gina Damaschin, este martoră deocamdată în Dosarul Cetățenia din primăvara anului trecut, în scandalul cu cetățenii basarabeni. În acea perioadă, Daniela Gina Damaschin era șef serviciu chiar la biroul de redobândire a cetățeniei romane de către basarabeni, inclusiv departa­mentul care aprobă cererile de redobândire a cetățeniei române a cetățenilor basarabeni, birou unde a descins Parchetul. 36 de suspecți au fost cercetați pentru trafic de influență, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct și indirect de informații nedestinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. Rețeau se baza pe sprijinul unor funcționari ai statului desigur, stat pe care l-au prejudiciat din plin.
și la acea vreme, și în prezent, Anca Damaschin, împreună cu sora mai mare, în calitate de membri în Comisia pentru Cetățenie avizau și dosarele pentru cetățenii basarabeni pe care le repartiza în lucru Daniela Gina Damaschin, în calitatea sa de Președinta de Comisie, prin urmare semnăturile a două surori pot fi regăsite pe același dosar al unui cetățean basarabean care dorește să își redobândească cetățenia romană. Comisia este formată din trei membri și în cazul cetățenilor basarabeni (doar ca aceștia nu sunt supuși unui interviu, ci doar se verfica actele prin care dovedesc că au descendenți romani).
În prezent, prin funcția sa de director, este șefă atât peste Departamentul pentru Moldoveni, cât și pentru cetățenii din orice alte state ale lumii care doresc să devină cetățeni romani având un cuvânt foarte important când hotărăște soarta unui cetățean străin în privința aptitudi­nilor acestuia de a dobândi cetățenia romana, mai ales probabil când intervie­vează împreună cu sora sa.
Pe orice forum al basarabenilor se găsesc comentarii acide și pline de obidă despre „procedura“ acordării cetățeniei românești, de fapt a redobândirii acesteia, că a fost răpită de Stalin și Hitler, în 1939. Corupție și spaga sunt cuvintele cele mai des întâlnite cu privire la activitatea biroului unde se manevrau actele cetă­țenilor români de origine basarabeană.
Deși declarațiile de avere ale celor două surori, care evident nu pot avea nicio legătură nici cu spaga nici cu corupția, sunt sterpe de conținut, în realitate oricine poate vedea cu ochiul liber că cele două excelează prin afișarea unor ținute de lux, cu mult peste nivelul salariilor lor de functionărașe publice.

Modelul de abordare a temei cetățeniei de către Ungaria
 
Prin comparație, față de ceea ce vedem în cadrul instituției acordării cetățeniei în România, la unguri lucrurile sunt abordate cu mult mai multă seriozitate și aplicație, cetățenia servind Ungariei pentru atingerea unor scopuri strategice.
Se știe că Ungaria are un interes major pentru că România să nu intre nici în anul 2013 în spațiul Schengen și acționează în această direcție, cu sprijinul Olandei, Finlandei și Germaniei. Ca urmare, românii get-beget acceptă acordarea, cu multă generozitate și în mod gratuit, a cetățeniei și pașaportului din partea Ungariei, fără să cunoască limba ungară, Constituția și imnul, istoria și geografia acestei țări. Pe cale de consecință, românii care obțin și cetățenia Ungariei se pot angaja ușor în toate țările Uniunii Europene, fără niciun fel de restricții. Mai nou, pensionarii români get-beget care cer și obțin cetățenia ungară beneficiază de pensie din partea Ungariei, pensie care este de două, trei ori mai mare decât pensia din România, la care sunt obligați să renunțe. Zilnic se duc în Ungaria mii de români, în cele 920 de localități, pentru a dobândi cetățenia acestei țări și pașaportul unguresc.
Acțiunea diabolică de acordare a cetățeniei ungare pentru românii get-beget constituie un precedent foarte periculos pentru Uniunea Europeană, dar pentru Guvernul Ungariei este prioritatea numărul unu. Până în toamna anului 2014 se acționează pentru acordarea cetățeniei ungare pentru un număr de cel puțin două milioane de români. Ungaria ar putea apoi cu mai mult temei sa solicite organismelor europene de la Bruxelles să constate, pe bază de acte de identitate și pașapoarte, că în Ardeal sunt 4-5 milioane de cetățeni unguri, urmând apoi să fie cerută autonomia teritorială – adică refacerea Regiunii Autonome maghiare din perioada lui Stalin.
În ce privește situația cetățeniilor acordate de România basarabenilor, o mică compensatie de contrabalansare a efectului nefast al influenței rusești, datele statistice arata ca în ultimii 20 de ani abia s-au acordat sub 200 000 de cetățenii, în timpul guvernării PSD a lui Adrian Năstase atingându-se tristul record de acordare a doar 200 de cetățenii pentru basarabeni, interval în care Italia de exemplu acordase 2000 de cetățenii unor români din fosta Basarabie.
Obediența față de Moscova a grupării corupte și ticăloase a pesediștilor lui Ilici este binecunoscută. Ceea ce pare să fie nou este faptul că și PNL-ul merge pe aceeași direcție, cel puțin așa se vede din modalitatea în care gestionează tema cetățeniei.

George Roncea