Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru: Nu voi încuraja culturile cu organisme modificate genetic

Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru, este adeptul unei politici prudențiale vizavi de organismele modificate genetic. Experiența acumultă la Bruxelles, precum și practica europeană îl determină să adopte o poziție echilibrată pe această temă. Despre ideile noului ministru al Agriculturii cu privire la organismele modificate genetic, precum și despre banii pregătiți pentru proiectele de infrastructură rurală, aflați în a doua parte a interviului acordat de Mihai Dumitru ziarului „Curentul“.

– În Romånia, se discută foarte mult despre plantele modificate genetic. Nu știu dacă știți, e o decizie a Curții de Apel din Cluj de acum două zile prin care se spune că semințele de cultură nu mai pot fi contaminate cu organisme modificate genetic. Care este strategia dvs, ca ministru al Agriculturii, în legătură cu organismele modificate genetic?
– Strategia noastră, a ministerului este să respectăm legea și reglementările ei europene. Atåt timp cåt un hibrid sau un soi de porumb sau de plantă este autorizată pentru punerea în cultură sau punerea pe piață în baza unui aviz științific emis de către Agenția Europeană de Siguranță a Alimentului (EFSA) și Comisia Europeană sau Consiliul European a autorizat acest produs să fie pus în cultură, noi, ca minister, vom analiza dacă este oportun din punct de vedere economic și agronomic să folosim produsul respectiv. Deocamdată, există o singură situație, porumb MON 810 care este autorizat și se cultivă la noi.
– Dar cele mai multe țări europene au renunțat la aceste culturi.
– Există state europene care cultivă, există state europene care, dacă vreți, au interdicție totală și există state europene care sunt prudente, iar eu aș califica Romånia, din acest punct de vedere, în categoria statelor prudente.
– Veți încuraja sau veți descuraja aceste culturi?
– Nu voi încuraja, voi fi foarte prudent. Atåt timp cåt situația este echilibrată, nu se creează probleme pentru populație și pentru mediu, și atåt timp cåt există și avantaje evidente ale cultivării acestui produs, probabil că vom fi de acord. Atåt timp cåt balanța înclină înspre partea de a nu cultiva, voi spune nu. Dar dacă este în avantajul sectorului agricol din Romånia și nu am o dovadă științifică clară că este dăunător pentru sănătate sau mediu, voi da întåietate sectorului agricol că suntem Ministerul Agriculturii. Dar am avut și o discuție în Guvern, pentru a ne stabili o poziție coerentă, propunerea mea personală fiind de a fi prudenți, de a fi un stat prudent pe acest subiect.
– Vorbeați recent despre proiectele integrate la sate: canal, apă, grădinițe. Sunt pregătite, credeți, comunitățile rurale romånești să acceseze aceste proiecte?
– Sunt peste așteptările noastre. Avem măsura 322, măsura de infrastructură investiții, în infrastructura rurală și renovarea satelor și dezvoltarea serviciilor. Este o măsură integrată. Romånia a optat pentru a integra într-o singură măsură toate aceste investiții la sate. Și vă spun de ce s-a optat pentru această opțiune. În perioada programului SAPARD, s-a mers pe proiecte individuale: se făcea apa, se făcea canal, se făcea drum, dar se făceau separat. Și atunci, a fost o situație în care am făcut drumul anul ăsta și peste doi ani s-a venit să se bage apă. Și s-a spart drumul. Sau canal. Sau au făcut apa și n-aveam canal. Și atunci am creat niște probleme de mediu. Atunci am considerat că este oportun să facem o posibilitate de a integra aceste proiecte. Astfel încåt o primărie care vrea să facă apă, canal, drum, renovarea căminului cultural, s-o facă o dată.
– Sunt bani?
– Sunt. Noi avem o alocație financiară foarte importantă pentru aceasta: 1,7 miliarde de euro pe 6 ani. Este, dacă vreți, o sumă care nu știu dacă a mai fost vreodată investită în astfel de infrastructură în Romånia. Dar noi avem 2.860 de comune. Am putea să avem de 10 ori suma asta și n-am rezolva toate problemele din comunele Romåniei. Acum, avem o situație în care avem de 7 ori mai multe proiecte decåt bani. Și cånd ai de 7 ori mai multe proiecte decåt bani, la sfårșitul fiecărui proces vei avea 6 nemulțumiți și un fericit. Și cei nemulțumiți vor spune întotdeauna că selecția nu s-a făcut corect.
– Pe criterii politice?
– Nu. Deci rolul nostru, rolul ministerului pe care-l conduc este ca această selecție să se facă corect. Deci noi avem un set de criterii de selecție și punctaje. Și important este ca aceste criterii de selecție și punctaje să se aplice corect tuturor celor care depun proiecte și ăsta este exercițiul pe care-l facem noi acum la APIA.
– Și dacă mai sună deputatul X din colegiu sau președintele Consiliului Județean Y?
– Nu cred că deputatul X poate schimba punctajul acesta. Noi am încercat chiar să schimbăm, să luăm evaluatorii dintr-un județ, și-am făcut asta și i-am pus în alt județ pentru a limita cåt putem de mult aceste influențe.
– Cum comunicați cu domnul Cioloș?
– Noi, foarte bine cu dumnealui, de fiecare dată cånd am ocazia, discutăm.
– Vă dă sfaturi?
– I-am cerut și sfaturi, mai degrabă legate de activitatea dumnealui ca ministru. Dumnealui a avut această experiență înaintea mea.
– Și dumneavoastră ați lucrat la Bruxelles înainte. Dumnealui vă cere sfaturi?
– Îmi cerea sfaturi cånd eu eram la Bruxelles și dumnealui aici, acum s-a schimbat schimbarea, eu îi cer sfaturi cåt dumnealui e la Bruxelles și eu sunt aici.
– Și înțeleg că vă dă acele sfaturi pe care i le cereți.
– Cånd poate să mi le dea, mi le dă, cånd nu poate, nu mi le dă.
– S-a vorbit foarte mult despre alegerea domnului Cioloș pentru funcția de comisar European. Este un avantaj pentru Romånia?
– Eu cred că este un mare avantaj pentru Romånia. În primul rånd pentru recunoașterea rolului Romåniei în Uniunea Europeană.
– Dincolo de asta. Pentru agricultura românească?
– Acest portofoliu foarte important este, cred, din punct de vedere financiar, printre primele portofolii. Faptul că i s-a acordat Romåniei acest portofoliu înseamnă o recunoaștere a Romåniei ca rol în UE, ca stat. Și înseamnă dincolo de asta și recunoașterea competenței domnului Cioloș, a recunoașterii dumnealui ca un expert și ca o personalitate care poate să facă un succes din acest mandat. Dacă vreți, din punct de vedere al avantajelor pe care dumnealui le poate oferi Romåniei, eu nu văd aceste avantaje, pentru că dumnealui are acolo mandatul de a fi echidistant cu toate statele membre, de a trata toate statele membre la fel. Există un avantaj, dacă vreți, prin faptul că dumnealui poate înțelege mult mai ușor situația din Romånia. Nu trebuie să-i explic particularitățile sectorului agricol romånesc și lucruri pe care un comisar din alt stat membru poate nu le-ar fi înțeles. Că sunt foarte multe aspecte în Romånia care nu sunt comune altor state membre și atunci eu mă pot înțelege mai ușor cu domnul Cioloș. Nu trebuie să fac un efort foarte mare de a explica situația.
– O ultimă întrebare. Regretați că ați plecat de la Bruxelles și ați venit să conduceți Ministerul Agriculturii?
– Nu.
– Este o provocare?
– Este o mare provocare.
– Credeți că veți reuși ceea ce n-au reușit foarte mulți miniștri ai Agriculturii?
– Altfel n-aș fi venit aici. Dacă nu porneam cu convingerea că voi reuși, n-aș fi acceptat, n-aș fi venit aici. Am venit cu entuziasm, cu determinare.
– Sunteți printre puținii care aveau o carieră de succes la Bruxelles, acolo printre toți experții și ați ales să veniți aici ministru al Agriculturii, unde vin fermierii cu oaia la poarta ministerului.
– Să știți că aici ai contact cu lumea reală, cu agricultura reală. Este un contact pe care-l aveam și de acolo, dar mult mai rar.
– Mai veneau și acolo ce-i drept.
– Mai veneau și acolo, și uneori mai veneau mult mai agresivi. Dacă vă uitați la clădirile Comisiei Europene, vedeți că unele mai poartă niște urme de pe la niște demonstrații mai violente care au avut loc acolo.
– Vă urez succes și să sperăm că va fi un mandat de succes după multe nerealizări în acest domeniu în Romånia.
– Mi-am propus să rezolv o bună parte din ele. Am o listă de priorități și cel puțin pe acele priorități vreau să fac pași importanți înainte.
– Succes!
– Mulțumesc.