Minorii, categoria de vârstă cea mai amenințată de riscul sărăciei și excluziunii sociale în România

Categoria de vârstă confruntată cel mai mult cu riscul sărăciei și excluziunii sociale în România este cea de până la 17 ani inclusiv, aproape jumătate dintre minorii români având șanse să ajungă într-o astfel de situație, informează raportul pe 2012 privind ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale dat publicității marți la Bruxelles de Comisia Europeană (CE).

Pe de altă parte, documentul ilustrează faptul că românii stau foarte bine din punctul de vedere al disparităților înregistrate între pregătire și joburile practicate. Conform raportului, la sfârșitul anului 2011, 40,3% dintre cetățenii României erau confruntați cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale, proporție care a scăzut continuu din 2007, când era de 45,9%. Procentul pe genuri al românilor aflați în această situație precară era în perioada menționată de 39,5% în rândul bărbaților și de 41,1% în cel al femeilor.

Pe grupuri de vârstă, cei mai dezavantajați din punctul de vedere al sărăciei sunt românii din segmentul de până la 17 ani, amenințați de acest risc în proporție de 49,1%, în creștere față de anul precedent 2010, ceea ce reprezintă un caz unic printre categoriile de vârstă din România. În grupul de vârstă 18-64 de ani procentul românilor aflați în aceeași situație este de 39%, iar în rândul celor de peste 65 de ani riscul există în cazul a 35,3% dintre cetățeni. În ambele grupuri de vârstă riscul a scăzut continuu din 2007, când amenința 42% și respectiv 57,7% dintre românii majori de sub 65 de ani și respectiv cei care au împlinit deja această vârstă.

Raportul CE subliniază că există diferențe substanțiale între statele membre din acest punct de vedere și că în timp ce în țări precum Bulgaria, unde riscul a crescut cu 11% din 2008, sau Irlanda, Letonia și Lituania (+6%), procentul cetățenilor aflați în această situație s-a mărit, în alte state acesta a scăzut cu 3 până 4, cum s-a întâmplat în România și Polonia.

Astfel, în raportul privind ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale, riscul sărăciei și al excluziunii sociale variază la sfârșitul lui 2011 între 15% din populație în cazul Cehiei, Olandei și Suediei, și peste 40% în România și Letonia, ajungând până la aproape 50% în cazul Bulgariei.

Dintre categoriile sociale, cele mai expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale sunt cea a șomerilor (66%) părinților singuri (50%), și respectiv cea a imigranților din afara UE (38%).

De asemenea, raportul indică faptul că în perioada 2008-2011 venitul mediu pe gospodărie a scăzut substanțial în unele cazuri, cum ar fi Letonia (-16%), Irlanda și Grecia (13%) sau România (-5%).

În ceea ce privește competențele forței de muncă, România se numără printre statele care se evidențiază prin faptul că nu sunt caracterizate prin neconcordanțe între calificarea angajaților și locurile de muncă deținute. Astfel, 10% dintre români sunt subcalificați pentru jobul pe care îl practică, proporția cea mai mică în UE alături de Cehia și Slovacia, față de 32% în Franța, 30% în Irlanda și 29% în Belgia. De cealaltă parte, 9% dintre români sunt prea calificați pentru jobul lor, mult mai puțini decât în Grecia (26%), Lituania (23%) sau Portugalia (21%).

Din punctul de vedere al unei nepotriviri severe între calificări și joburile practicate, în România doar 2% dintre muncitori sunt prea slab calificați pentru a-și face meseria, procentul cel mai scăzut la nivelul UE. La polul opus se află Franța și Irlanda (16%) și Marea Britanie și Cipru cu câte 15%.

De asemenea, 4% dintre români sunt mult prea calificați pentru joburile lor, având din acest punct de vedere cel mai scăzut procent din UE alături de Finlanda. Cei mai mulți cetățeni aflați în această situație sunt în Cipru (16%), Grecia (15%), Belgia, Danemarca, Franța, Irlanda, Malta și Olanda (11%)