Năstase se „războiește” din închisoare cu un membru CSM

Năstase către Barroso:”E bine, Manuel Barroso? Nu e așa că DNA e independent?” Fostul premier Adrian Năstase,îi prezintă, într-o   postare pe blogul personal, pe procurorii care s-au ”ocupat” de dosarul ”Mătușa Tamara”, aflați ”sub supravegherea” procurorului-șef al DNA, Daniel Morar,  și cu legături ”coincidente”cu fostul ministru al Justiției, Monica Macovei. ”E bine, Manuel Barroso? Nu e așa că DNA e independent?”, întreabă Adrian Năstase în comentariul său.
După ce Adrian Năstase a fost achitat definitiv de completul de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul “Mătușa Tamara“, fostul premier prezintă pe blogul personal cine sunt ”procurorii care au primit misiunea să se ocupe de acest dosar”.
Năstase afirmă că ”în 2006, această misiune i-a revenit procurorului DNA Claudia Roșu, cea care s-a căsătorit, ulterior, cu șeful ei, șeful secției a II-a de la DNA – Doru Țuluș. De altfel, dosarul fabricat de Claudia Roșu a fost confirmat de șeful secției, Doru Țuluș”, scrie fostul premier care, ulterior prezintă motivele pentru care procurorul Roșu a făcut o cerere de abținere în ”Dosarul Poșta”, după cererea de recuzare înaintată de către fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu.
”Interesant este faptul că în Dosarul „Poșta”, fostul ministru al justiției, Tudor Chiuariu a formulat o cerere de recuzare pentru Claudia Roșu. Iată motivele: „Această situație, în fapt tragică, a atins comicul în martie 2009, când dl. procuror șef Țuluș a desemnat-o să facă acte în dosar pe dna procuror Claudia Roșu. Imediat am făcut o cerere de recuzare, prin care am cerut că atât dl. Țuluș, cât și dna. Roșu să nu mai facă acte în dosar”. Si mai departe: „Dna Claudia Roșu este într-o incompatibilitate evidentă în a efectua acte în orice cauză ce mă privește, având în vedere circumstanțele personale ale dnei procuror. Astfel, este de notorietate că dna Claudia Roșu are, de mai mulți ani, o relație intimă cu dl. procuror șef secție Doru Florin Țuluș, șeful secției a II-a DNA. În privința dlui Țuluș, vă reamintesc că, în calitate de ministru al jusțiției, am făcut o cerere de revocare din funcție, având în vedere „deficiențele în organizarea, planificarea și controlul activității, deficiențe ce pun în discuție aptitudinile manageriale ale procurorului șef de secție”, așa cum au fost reținute în raportul inspecției judiciare care a efectuat un control de fond la DNA, exprimându-mi public nemulțumirea în repetate rânduri, față de activitatea domniei sale”. După depunerea cererii de recuzare, dna procuror Roșu a făcut o cerere de abținere. Cererea de abținere ar fi fost aprobată de însuși Doru Țuluș. „Suntem în teatrul absurdului: dna Roșu e incompatibilă din cauza relației cu dl Țuluș. Dar dl Țuluș, care e cauza incompatibilității dnei Roșu, nu e, la rândul lui, incompatibil” acuză Chiuariu”, explică Adrian Năstase pe blogul său.
Fostul premier susține, în continuare, că, ”după ce dosarul „Mătușa Tamara” a fost anulat de ICCJ pentru încălcarea unor dispoziții constituționale, el a fost repartizat, la „reluare”, de către același Doru Țuluș procurorului Paul Silviu Dumitriu. Cine era dl. Dumitriu? Un fost consilier al fostului ministru Monica Macovei și fost șef al Corpului de control al acesteia – Coincidență! Evident, rechizitoriul din 2009, confirmat – desigur – de către șeful secției, Doru Țuluș, relua toate acuzațiile și formulările din rechizitoriul redactat de Claudia Roșu”.
Adrian Năstase scrie că procurorii Doru Țuluș, Claudia Roșu și Paul Dumitriu, alcătuiesc ”triunghiul” celor care s-au ocupat de dosarul ”Mătușa Tamara.
”Iată, deci, „triungiul” care s-a ocupat, sub supravegherea lui Daniel Morar, de dosarul meu: procuror șef de secție – Doru Țuluș – numit de Monica Macovei, procuror Claudia Roșu – în relații apropiate, ulterior soția lui Doru Țuluș și procuror Paul Dumitriu – fost consilier al Monicăi Macovei. E bine, Manuel Barroso? Nu e așa că DNA e independent?”, scrie Adrian Năstase, care se întreabă într-un post-scripteum ”Cine răspunde, în final, pentru fabricarea acestui dosar?” și de ce nu a apărut nicio relatare în ”Le Monde” despre achitarea sa în legătură cu acest dosar, semnată de Mirel Bran. ”Să nu fi aflat? Sau nu i s-a transmis?”, se mai întreabă Adrian Năstase, în finalul postarii.

Fostul premier Adrian Năstase, aflat în închisoare, îl contrazice pe blog pe un membru CSM , pe tema ”bunelor practici ” din justiție. Năstase se declară "înduioșat" de grija pe care judecătorul CSM Cristian Danileț o are pentru desemnarea șefului DNA și a procurorului general.
"Fostul consilier al Monicăi Macovei, acum judecător independent și membru CSM, Cristi Danileț, ne comunică faptul că a încercat „să creioneze niște bune practici pentru numirea procurorului general și a șefului DNA” (nu ne spune însă cine decide dacă „practicile” sunt bune sau nu). Pe mine, m-a înduioșat grija pe care o are un judecător pentru desemnarea șefilor ministerului Public", scrie Năstase pe blog.
În continuare, fostul premier se întreabă de ce Cristian Danileț nu a fost preocupat și "atunci când au fost numiți sau re-numiți actualii șefi ai parchetelor".
"Atunci transparența nu era necesară? Nu era nevoie de „bune practici”? Sau când ministrul justiției „a subtilizat” dreptul CSM – acordat printr-o lege din 2004, agreată cu Comisia Europeană – de a face aceste nominalizări, oferindu-și-le, în calitate de ministru, atunci nu era nevoie să discutăm de „bune practici”?… Apare și o problemă mai generală pe care o supun atenției voastre: sunt „bunele practici” – un nou izvor de drept în sistemul juridic din România? În ce bază? Pentru că așa se pare.", se întreabă Năstase.
La finalul postării, Adrian Năstase îi sfătuiește pe cei ca Danileț sau Macovei să propună modificarea legilor dacă nu le mai plac soluțiile din ele.
"Oameni buni, dacă nu vă mai plac soluțiile din legi, propuneți modificarea lor (a legilor) nu ocolirea lor prin soluții neconstituționale. Iar dacă vreți să vă jucați la nivel european cu „bunele practici” (înțeleg că nu e vorba de cutumele din dreptul anglo-saxon…), propuneți celorlalte țări membre ale UE, ca exemplu de „bune practici”, crearea unor instituții de genul DNA, ANI, Curtea Constituțională, fără de care (cele care nu le au) vor fi date afară din spațiul Schengen", încheie, ironic, fostul premier.

Mihaela Dobrescu