O celulă simbolică în memoria lui Corneliu Coposu a fost inaugurată, vineri, la Fortul 13 Jilava, în încheierea evenimentelor desfășurate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea fostului lider țărănist, potrivit unui comunicat de presă.
Cu această ocazie a fost prezentată și o expoziție de fotografii, documente și obiecte care au aparținut foștilor deținuți politici, expoziție îngrijită de istoricul Marius Oprea de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Printre personalitățile care au participat la acest eveniment s-au numărat Emil Constantinescu, președintele Fundației Române pentru Democrație, Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), foști deținuți politici și urmași ai acestora, Rodica Coposu, Germina Nagăț, șefa Biroului Investigații la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Marius Oprea, Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, Doru Braia, Adrian Dumitrescu, fost președinte al Asociației 21 Decembrie.
Preoți ortodocși și greco-catolici au ținut o slujbă de pomenire pentru deținuții politici uciși, torturați și întemnițați la Jilava și în celelalte închisori și lagăre de concentrare ale regimului represiv comunist din România.
Centenarul Coposu este un proiect inițiat de Fundația Română pentru Democrație în colaborare cu Fundația „Corneliu Coposu”, IICCMER și AFDPR.
Evenimentul de vineri a deschis calea transformării Fortului 13 Jilava într-un memorial dedicat deținuților politici – Memorialul Totalitarismului: Represiune și Rezistență -, proiect lansat de Fundația Română pentru Democrație în 2013, la inițiativa lui Emil Constantinescu.
Corneliu Coposu (20 mai 1914, Bobota, Sălaj – 11 noiembrie 1995, București) a fost un om politic român, membru în Partidului Național Țărănesc, deținut politic sub regimul comunist. A fost arestat în 1947 și condamnat la muncă silnică pe viață în 1956, fiind închis până în 1962 la Râmnicu Sărat. După Revouție, a fost președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (1990 – 1995), senator și lider al opoziției.
Fortul 13 de la Jilava face parte din centura de fortificații a Capitalei (18 forturi și bateriile aferente), construită la sfârșitul secolului al XIX-lea (1870 – 1890), la inițiativa regelui Carol, de generalul belgian Henry Alexis Brialmont (autorul fortificațiilor orașului Anvers) și de căpitanul de geniu Ioan Clucer. După terminarea construcției, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniții și garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduși o parte dintre țăranii arestați. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului Major al Armatei, până la 1 aprilie 1848, când a trecut în subordinea Ministerului de Interne, Direcția Generală a Penitenciarelor. Aici au fost deținuți și judecați membri ai Partidului Comunist, muncitori implicați în greva de la Atelierele CFR Grivița, din 1933, dar și opozanți ai mișcării legionare. În 1940, 64 dintre aceștia au fost împușcați la Jilava. Tot aici, șase ani mai trâziu, au fost încarcerați cei care au alcătuit „lotul marilor criminali de război” – mareșalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Eugen Cristescu și Radu Lecca. Pe 1 iunie 1946, în Valea Piersicilor de la Jilava au fost executați Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu și Constantin Vasiliu.
În 2012, Fortul 13 – Jilava a fost clasat ca monument istoric de grupă A (importanță națională, cod IF – II – A – 21037) prin ordinul ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2010 – 2012.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
