
Raportul Curții de Conturi pe anul 2011, a menționat că unitățile de cult din țara noastră beneficiază de sprijin constant din partea statului, prin sume alocate direct de la buget, cu toate că acest tip de finanțare nu se justifică. În acest sens, documentul oficial menționează, concret: „De remarcat faptul că unitățile de cult beneficiază de sprijin constant din partea statului prin sume alocate din Fondul de rezervă bugetară. Dar, din Notele de fundamentare nu rezultă caracterul urgent sau neprevăzut al cheltuielilor aferente acestui sprijin din partea statului care să justifice finanțarea din Fondul de rezervă bugetară”. Până la urmă, nimeni nu ar putea spune, cu precizie, câți bani alocă statul nostru laic pentru „miluirea” cultelor religioase. Dar, cu siguranță, nu este vorba despre niște sume modeste. De curând, chiar în ziua în care Parlamentul dezbătea proiectul bugetului, 23 de ONG-uri, printre care și Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR), au cerut parlamentarilor sa oprească finanțarea bisericilor din bani publici precum și redirecționarea sumelor economisite, astfel, spre domenii cu adevărat subfinanțate, precum educația, cercetarea și sănătatea. În acea cerere se menționa că „Anual, Statul oferă cultelor religioase aproximativ 540 de milioane de euro, sumă echivalentă cu 0,4% din PIB-ul României, valoare anunțată de însăși Patriarhia BOR. Pentru comparație, reamintim că nivelul arieratelor statului la plata medicamentelor este de doar 0,3% din PIB” se menționa în scrisoarea deschisă a reprezentanților societății civile.
Iar Toma Pătrașcu, vicepreședintele ASUR a mai declarat: „Atât noi, cât și celelalte organizații semnatare dorim să atragem atenția parlamentarilor că sumele strânse din taxe și impozite trebuie folosite în interesul direct al contribuabililor și nu pentru susținerea cultelor, care sunt organizații private. Cu această ocazie ne reafirmăm poziția privind necesitatea adoptării Legii Contribuției Bisericești pentru a înlocui subvenționarea cultelor de la buget printr-o contribuție opțională, colectată după sistemul din Germania.“ Acest nou demers a venit după ce, în decembrie 2012, tot ASUR a inițiat o petiție adresată primarilor, prin care se cerea autorităților locale să nu mai aloce bani cultelor.
BOR se încurcă în procente
Transformată într-un imens SRL, Patriarhia noastră pare să fi uitat, de multă vreme îndemnul Mântuitorului „Dați Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu“. Iar acum pare a se ghida doar după ideea că „banii nu au miros“, motiv pentru care nu mai contează de unde vin „arginții“ ci doar numărul acestora. Bani care vin de peste tot, pentru că, după cum se spune prin popor „popa te jupoaie și de ești viu și după ce mori“. Ultima găselniță este interdicția de a sluji la înhumările făcute în cimitirele particulare, interdicție care are la bază teama ierarhilor noștri că vor pierde din mână „afacerea înmormântărilor“. O afacere deosebit de „mănoasă“ care, cu tot ceea ce este legat de „ultimul drum“ aduce sume imense de bani în visteria bisericească. Bineînțeles că banii bisericești nu vin doar de acolo. De fapt, ținând cont de diversitatea surselor din care se alimentează visteria bisericească, Patriarhia BOR ar fi trebuit să fie cea mai în măsură să ofere o „balanță“ financiară care să detalieze atât sumele primite de la bugetul de stat cât și cele din toate celelalte surse de finanțare. În această privință încă din anul 2010, Patriarhia BOR a afirmat de mai multe ori că fondurile alocate cultelor reprezinta „doar 0,4% din PIB“. Pare foarte puțin dar, să nu uităm se referă la PIB. ?ê?£i să mai reținem și faptul că, neauditată de un organism independent, nu avem de unde ști dacă nu cumva este subevaluată. Pornind de la acestă evaluare proprie, ASUR menționează: „Biserica primește fonduri din foarte multe surse. Suma la care a făcut referire recent purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica (cca. 300 milioane de lei, adică cca. 70 milioane de euro) reprezintă doar vârful icebergului. Pentru o imagine corectă a finanțărilor acordate cultelor de către administrația centrală și locala, companiile cu capital majoritar de stat și instituțiile publice mai trebuie să adaugam: plata profesorilor de religie, mulți dintre ei preoți (sumele sunt alocate din bugetul Ministerului Educației). Trebuie precizat că, deși sunt plătiți de Stat, profesorii de religie sunt direct subordonați ierarhiei religioase locale. De asemeni, cultele controlează atât programa de învățământ, cât și conținutul manualelor de religie. Apoi mai este vorba și despre plata preoților din sistemul de sănătate, penitenciare, armată și interne (plătiți din bugetele ministerelor respective). În plus plata personalului neclerical, care se face din bugetele administrației locale de stat, donațiile administrației locale de stat, cum ar fi sumele alocate de Primăria Capitalei și de Primăriile de sector pentru Catedrala Mântuirii Neamului sau celebrele deja clopote de la Catedrala din Mioveni, plătite din bugetul primăriei“. Mai mult, din datele privind execuția bugetară, sumele puse la dispoziția cultelor prin intermediul Departamentului Cultelor sunt în mod consistent mărite prin rectificări bugetare, concret în anul 2011 capitolul „Susținerea Cultelor“ a fost mărit de șase ori fașă de prevederile inițiale ale bugetului. De fapt, conform unor calcule simple făcute de ASUR, cele 0,4 la sută din PIB despre care vorbește purtătorul de cuvânt al Patriarhiei reprezintă, pentru anul 2013, când PIB-ul este estimat la circa 139,8 miliarde de euro, peste 544 milioane de euro. Ulterior, Patriarhia a anunțat că nu este vorba despre PIB ci despre bugetul anual. Dar și așa sumele care intră în visteria BOR se ridică la mult mai mult decât cele 70 de milioane de euro recunoscute oficial. Ei, sfințiților părinți, nu cumva „cutia milelor“ e prea adâncă iar coliva voastră este mult prea scumpă?
Biserica, frate de cruce cu gazele de șist
Se știe de foarte multă vreme că Biserica se implică în viața politică. Mai nou, se pare că înalții ierarhi se implică și în strategiile privitoare la viitoarea independență energetică a țării. Dar în această privință o face după cum bate vântul. Concret este vorba despre mult discutata explorare a „gazelor de șist“ din Moldova. Până de curând înalții ierarhi din zona Vaslui s-au opus vehement acestei noi „inițiative energetice“. Dar situația s-a schimbat radical în ultimul timp. Conform unor surse din interiorul bisericii locale, toți șefii de protopopiate au fost sunați de Episcopul Hușilor, PS Corneliu, care i-a amenințat că dacă vreun preot va îndrăzni să apară la forumul celor de la Chevron, organizat la Vaslui, pentru a protesta, va fi caterisit. În plus, PS Corneliu a mai interzis preoților din județ să dea vreo declarație despre Chevron. Ce înseamnă asta? Presa locală afirmă că „Episcopul Hușilor a pactizat cu Chevron, după vizita sa secretă în SUA, unde a stat, cam o lună de zile. Cei de la Chevron i-au trasat clar ce are de făcut: preoții trebuie să asculte de Episcopul lor, iar PS Corneliu și-a luat treaba în serios și a interzis orice implicare a preoților în acțiuni anti-Chevron“.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















