Decizia CSAT de a desecretiza o serie din dosarele politicienilor a inceput sa fie executata. Aparitia celor 29 de politicieni, unii cu notorietate, altii doar de -umplutura- a provocat concentrarea intregii opinii publice catre un subiect sensibil, colaborarea acestora cu Securitatea. Toti ochii natiunii sunt indreptati intr-un singur loc – sediul CNSAS – si cu un singur scop, punerea la zid a -indosariatilor- fostului regim represiv. -Coincidenta- face ca aceste dezvaluiri sa vina exact in momentul in care serviciile de informatii erau slabite: disparitia lui Omar Hayssam provocase demisia sefilor SRI, SIE si DGIA, iar societatea civila si institutiile de presa cereau explicatii serviciilor informative pentru infiltrarea unor agenti in breasla jurnalistica. Tot SRI a fost si institutia care a trimis lotul de 29 de dosare catre CNSAS si a hotarat cine va fi cercetat mai intai. In capul listei de demnitari cu dosare de retea, SRI i-a asezat pe -intruchiparea moralitatii-, liberala Mona Musca, pe udemeristul Gyorgy Frunda, euroobservatorul sef al Uniunii si pe cel mai galagios -avocat- al PD in parlament, Cristian Radulescu, nume suficient de sonore cat sa monopolizeze atentia mass-media. Sau sa deturneze atentia opiniei publice de la situatia in care se aflau serviciile secrete. SRI a avut grija sa respecte chiar si algoritmul politic si a inserat in lista si cateva nume nesemnificate de politicieni ai PSD, PRM si PC. Ba chiar si un reprezentant al minoritatilor, caruia nu i-ar fi observat nimeni lipsa.
Auzind ca figureaza pe lista neagra, politicienii s-au inghesuit sa se spele de pacate tot in fata opiniei publice. Unii au incercat sa se apere, acuzandu-i pe altii, asa cum a facut Gyorgy Frunda, iar ceilalti, urmand exemplul Monei Musca, s-au declarat curati… pana la proba contrarie. -Prezenta mea pe lista CNSAS este un accident-, s-a plans pesedistul Ioan Mocioalca. Si cei banuiti ca au doar dosar de urmarire s-au gandit ca ar fi cazul sa lamureasca situatia.
Pe linie de partid, Alianta DA a spus franc ce ii asteapta pe cei care se vor dovedi ca sunt vinovati ca au facut politie politica. Presedintele PD, Emil Boc, si-a avertizat colegii de partid ca risca nu numai pierderea demnitatii publice, ci chiar excluderea din formatiune. De cealalta parte, liberalii au fost mai rezervati si au hotarat sa nu comenteze deocamdata informatiile aparute in ultimele zile referitoare la dosare de Securitate ale unor membri ai partidului.
29 de nume. SRI a hotarat sa trimita in prima transa la CNSAS 29 de dosare. Nu 50, nu 100. Doar 29. Cele alese sa dea primele tonul spovedaniei de dupa -marea dosariada- sunt cateva persoane nesemnificative de la PSD, cateva persoane de la PRM, un conservator pe care nu il cunoaste prea multa lume, cativa reprezentanti ai minoritatilor si doua persoane ceva mai incomode. Reprezentanta PNL, Mona Musca, este cunoscuta pentru priza mare la electorat, iar liderul de grup al PD, Cristian Radulescu, pentru declaratiile sale destul de acide. Cine a hotarat totusi ca aceste nume sa fie in primul lot ramane un semn de intrebare. Cei banuiti ca au dosare de retea au scos rand pe rand capul din carapace si au venit cu explicatii menite sa-i curete de pacate. Singurul care nu si-a gasit antidotul nici macar in fata opiniei publice a fost democratul Cristian Radulescu.
Cei cu dosar de retea se justifica (intertitlu mai mare)
Dragomir neaga colaborarea cu fosta Securitate
Deputatul PNL Gheorghe Dragomir a spus ca nu a colaborat cu fosta Securitate si a apreciat ca aceste informatii probabil se refera la perioada in care a efectuat stagiul militar la un batalion al trupelor de Securitate, la Targu-Mures, in perioada 1984-1985, unde a fost trimis obligatoriu, impreuna cu colegii sai de facultate, de la Iasi. Dragomir a adaugat ca in timpul armatei lucra cu secrete militare, pe care trebuia sa le pastreze, dar ceea ce facea acolo tinea de activitatea militara si ca nu a turnat niciodata pe nimeni. Deputatul s-a aratat -bulversat- de aparitia numelui sau in acest context si a spus ca va merge la CNSAS pentru a solicita sa i se puna la dispozitie dosarul si a vedea despre ce este vorba.
Frunda: voi lua o decizie juridica impotriva CNSAS sau a lui Gusa
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a negat vehement ca ar fi avut vreo relatie de orice tip cu vreun serviciu de informatii roman sau strain, afirmand ca juridic s-ar putea indrepta ori impotriva CNSAS, ori impotriva lui Cozmin Gusa (de la care banuieste ca au pornit informatiile respective), ori impotriva ziarului in care a aparut numele sau.
-Transparenta nu inseamna ca anumiti membri ai CNSAS sa poata da pe sub masa dosare, nu trebuie indreptata spre a porni vendete politice-, a spus senatorul UDMR, care nu a exclus posibilitatea ca Securitatea sa ii fi fabricat totusi vreun dosar. -Mi-e frica sa imi vad dosarul, sa recunosc scrisuri, sa trebuiasca sa intrerup prietenii. Dar sunt pus in colt, trebuie sa imi vad dosarul si sa fiu onest cu mine-, a conchis Frunda.
Gheorghe Firczak: -Stiu ca am fost urmarit-
Deputatul Gheorghe Firczak, reprezentant al minoritatii rutene, a declarat ca stie ca a fost urmarit de fosta Securitate si ca a facut cerere la CNSAS pentru a-si vedea propriul dosar. -N-am vazut dosarul. Am facut cerere ca sa-l vad. Dar singurul lucru pe care il stiu este ca am fost urmarit de Securitate pentru atitudini potrivnice regimului-, a spus deputatul, care a explicat ca -atitudinile potrivnice- erau reprezentate de articolele de istorie, pe care le-a scris despre istoria Transilvaniei, pe baza carora Securitatea vroia -sa il scoata iredentist-. Intrebat daca isi va face public dosarul dupa ce il va vedea, deputatul a spus ca ramane de vazut. -Nu stiu, sa vedem. Sa vad ce e in dosar. In principiu da, nu am nici un motiv sa ma ascund. Dar surprizele pot fi mari-, a conchis deputatul.
Liviu Campanu (PNL): -Am refuzat orice colaborare-
Deputatul PNL Liviu Campanu a spus ca a fost contactat, in 1989, de organele Securitatii, dar a refuzat orice colaborare. El a relatat ca, in anul 1989, pe cand avea 21 de ani, era student la Medicina la Universitatea din Iasi si a fost contactat de doua ori, spunandu-i-se ca locuieste intr-un camin unde locuiesc si studenti arabi, insa el a refuzat de ambele dati colaborarea.
Liviu Campanu considera ca singura explicatie pentru existenta acelui dosar ar putea fi aceea ca ar contine note privind refuzul sau de a colabora cu Securitatea, ale celor care au incercat sa-l racoleze.
Dan Mocanescu: -Am cerut CNSAS sa-mi puna la dispozitie dosarul-
Deputatul independent Dan Mocanescu a declarat ca persoanele care au furnizat informatia potrivit careia are dosar de retea sunt -intr-o eroare grava-. Si Mocanescu spune ca nu a colaborat de nici un fel cu securitatea si a precizat ca a facut cerere la CNSAS pentru a i se pune la dispozitie dosarul.
-Nu am semnat niciodata nici macar o declaratie, deci nu se pune problema sa fi avut vreun angajament, asa cum presupune intocmirea unui dosar de retea-, a mentionat Mocanescu, care a spus ca dupa ce va primi dosarul, il va da publicitatii imediat.
Deputatul independent a recunoscut ca sotia sa avea rude in Germania, dar nu a fost niciodata pus in situatia de a da vreo declaratie la fosta Securitate.
Ion Mocioalca: -Prezenta mea pe lista este un accident-
Deputatul PSD Ion Mocioalca este de parere ca s-a comis o eroare prin trimiterea dosarului sau la CNSAS pentru ca nu a avut de-a face cu fosta Securitate. Mocioalca a precizat ca inainte de 1989 a lucrat la Intreprinderea de Explorari si Prospectiuni Geologice, intr-o pozitie in care -nu a avut pe mana- informatii care ar fi putut fi de interes pentru Securitate.
Sogor: -A lua apararea unui coleg nu inseamna ca am facut politie politica-
Senatorul UDMR Sogor Csaba a spus ca a primit mai multe decizii de la CNSAS ca nu a avut dosar de colaborator sau informator al Securitatii, precizand ca a fost interogat de cateva ori de fosti securisti, ca a dat trei declaratii despre relatiile sale cu Laszlo Tokes. -Nu am dat, in viata mea, nici informatii scrise, nici orale despre alti colegi de-ai mei. Nu inteleg de ce, la CNSAS, apare ca as avea dosar de retea-, a asigurat Sogor. Doua dintre declaratiile despre Laszlo Tokes au fost scrise, potrivit lui Sogor, in limba romana, in anul 1984. Prin acestea, el a fost obligat sa arate ca nu a complotat impotriva regimului comunist si ca nu a militat pentru alipirea Transilvaniei la Ungaria.
Terinte: -Nu am fost nici urmarit, nici informator-
Senatorul PC, Radu Terinte, a declarat ca a fost chemat o singura data la Securitate, in anul 1986, pentru a da informatii despre 10 studenti arabi, colegi de-ai sai la Facultatea de medicina, negand orice alt tip de contact cu politia politica. Senatorul a spus ca, la intoarcerea din concediu, se va duce la CNSAS pentru ca este -curios- sa-si vada dosarul.
Si cei cu dosar de urmarire… (intertitlu mai mare)
Ceilalti demnitari aflati in lista celor 29 si care ar avea doar dosar de urmarire au simtit si ei nevoia sa lamureasca situatia. De exemplu, deputatul UDMR Kelemen Hunor a spus ca, in mandatul din legislatura 2000-2004, a primit confirmare oficiala din partea CNSAS ca nu are dosar la Securitate, dar ca banuia ca a fost urmarit inca din timpul liceului. -Din punctul meu de vedere, dosarul este public si chiar o sa-l pun pe internet-, a spus Hunor Kelemen. In acelasi timp, deputatul PNL Dragos Ujeniuc, ca si ceilalti, stia ca are dosar de urmarit. Acesta a adaugat ca isi va publica dosarul si ca este de parere ca cei care sustin ca au semnat, din cauza presiunilor, angajamente cu Securitatea spun -o gogoasa-. Alti demnitari cu dosare de urmarire, care au iesit ieri sa-si spele si urmele de pete care au aparut odata cu isteria -dosariadei-, au fost democratul Marian-Jean Marinescu, liberalii Mircea Cosea, Mihaita Calimente, pesedistul Mihail Popescu si reprezentantul minoritatilor, Aurel Vainer. Democratul Radu Berceanu a venit chiar cu o serie de suspiciuni privind secretizarea dosarului sau si a sustinut ca acest proces a avut loc in 1998, pentru ca Serviciile Secrete sa aiba parghii de control asupra politicienilor. In plus, Berceanu il suspecteaza pe fostul presedinte Emil Constantinescu ca ar fi dat ordine de secretizare a dosarelor.
Boc: -Demnitarii PD care au facut politie politica vor fi exclusi din partid-
Presedintele PD, Emil Boc, a avertizat ca demnitarii PD care vor fi dovediti ca au facut politie politica isi vor pierde functiile si vor fi exclusi din partid.
-Daca vor exista cazuri de oameni care au facut politie politica in PD, nu numai ca-si vor pierde demnitatea publica, oricare ar fi ea, deputati, senatori, consilieri, primari, dar vor fi exclusi din partid. Asta inseamna ca au inselat opinia publica atunci cand au declarat ca nu au facut politie politica. Dar asta trebuie demonstrat de CNSAS si, eventual, de organele de judecata. Cei care au facut politie politica isi pierd mandatul, ca este si o prevedere legala, iar din perspectiva PD, va trebui sa-l paraseasca-, a declarat liderul democrat. Boc a precizat ca legea este cea care stabileste ce inseamna politie politica, iar membrii care, in urma tuturor cailor de atac, vor ramane cu -patalamaua de politie politica- nu vor mai avea ce cauta in partid.
Presa internationala descifreaza -vanatoarea de vrajitoare-
Romania a declansat o adevarata -vanatoare de vrajitoare- hotarand, in urma cu un an, dupa modelul fostei Germanii de Est, al Republicii Cehe sau al Slovaciei, sa deschida arhivele fostei politii secrete comuniste, comenteaza cotidianul francez -Le Figaro-, in editia electronica de vineri. Luata la ochi de -Le Figaro-, Mona Musca este numita -ultima eroina a unui foileton dezgustator, ce face parte dintr-o cascada de <dezvaluiri> care frizeaza isteria colectiva. Potrivit cotidianului francez, arhivele fostei politii secrete comuniste s-au dovedit a fi o adevarata -cutie a Pandorei- care a relevat gradul de extindere a retelelor de informatori ai Securitatii, care – conform unui membru al CNSAS – ar fi racolat inclusiv copii de 12 ani, carora li se cerea sa divulge informatii despre colegi, profesori sau propriile familii.
Din -vanatoarea de vrajitoare- despre care vorbeste -Le Figaro- face parte insusi seful statului, care este acuzat de predecesorul sau, Emil Constantinescu, ca ar fi redactat rapoarte destinate fostelor servicii secrete, continua publicatia.
Vadim face pe viteazul
In ciuda faptului ca liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu se afla pe lista celor 29 de colaboratori ai Securitatii, el prefera sa faca public un document de semnare a unui angajament intre el si organele securitatii statului. Vadim declara fals acest document, motivand ca este o -piesa- facuta la comanda fostului presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu.
Vadim a mai spus ca are dosar de urmarire informativa, -care contine nu doua-trei file, cum se lauda altii, ci nu mai putin de 19 volume-.
Liderul PRM a spus ca disperat de faptul ca nu a gasit nimic compromitator la adresa tribunului, Constantinescu i-a dat ordin lui Costin Georgescu (directorul SRI din acea perioada – n.r.) -sa-mi fabrice <piesa> absolut necesara: un Angajament-.
Vadim spune ca la acest -proiect- s-a lucrat vreo trei saptamani, dar ca -s-a flescait- in trei minute, pentru ca data nasterii a fost gresita. In primele randuri ale documentului respectiv apare data de 8 noiembrie 1949 ca data de nastere a celui ce semneaza (C.V.Tudor – n.r.), in vreme ce seful PRM s-a nascut la data de 28 noiembrie 1949. Cristina Manea
Basescu va avea verdictul pana la 1 septembrie
Purtatorul de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu, a declarat ca dosarul presedintelui Traian Basescu va fi analizat pana pe 1 septembrie 2006. In plus, acesta considera ca, pentru eliminarea -controverselor si intoxicarilor- care apar in urma publicarii unor astfel de materiale in presa, legea ar trebui sa permita CNSAS sa publice, pe site, dosarele persoanelor publice -formatori de opinie-.
Un alt reprezentat al Colegiului, Ladislau Csendes, a declarat ca i-a solicitat presedintelui Claudiu Secasiu desfasurarea unei anchete pentru a identifica persoana care a distribuit catre presa lista cu cele 29 de nume de politicieni cu dosare la Securitate. -Nu pot spune ca sunt vinovati nici despre membrii CNSAS, nici despre angajati, dar toti am vazut in presa o lista cu numele celor 29 de politicieni, iar noi numim asta incident de securitate-, a explicat Csendes, citat de Mediafax.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
