Politistii nu au instrumente pentru demontarea afacerilor tip -suveica-

In fiecare an, sute de miliarde de lei dispar in buzunarele unor afaceristi -ingeniosi-. Una dintre cele mai folosite metode de a insela autoritatile fiscale este folosirea unor afaceri tip -suveica-. In principiu, banii sau produsele sunt plimbate prin cateva firme-fantoma, care acmuleaza datorii imense catre stat. In momentul in care se considera ca firma si-a epuizat resursele, fiind in pericolul de a fi descoperita de autoritati, ea este cesionata, fictiv, unor asa-zisi cetateni arabi care nu au calcat niciodata in Romania. Asa se face ca pana la urma nimeni nu mai poate recupera nici un leu din datoriile acumulate, iar cei ce s-au folosit de firmele -invartite- dorm linistiti. Si asta doar pentru ca legile romane sunt construite parca pentru a-i incuraja pe acesti -afaceristi-, unii dintre ei ocupand chiar functii in stat.

Cel mai profitabil domeniu de activitate in care sunt folosite din plin firmele-fantoma este cel al traficului cu combustibili. In acest domeniu exista mai multe modalitati de actiune, in functie de provenienta marfii. Astfel, daca combustibilii sunt furati din conductele de transport pe circuit apar firme specializate in mascarea provenientei. Fiecare dintre ele vinde mai departe combustibilii, care ajung in final fie in depozitele unor societati prietene, fie in pompele de benzina ale unor parteneri de afaceri. Traseul de la -producator- la -comerciant- este extrem de complicat. Ultimul mare caz de afacere de acest gen a fost descoperita la Constanta, unde o retea bine pusa la punct a comercializat peste 85 tone de motorina furata. Produsele au fost trecute prin sapte firme-fantoma inainte de a ajunge in benzinarii. In cazul in care combustibilul este importat, dar este vandut sub o alta forma, firmele-fantoma sunt folosite pentru disimulare. Astfel, din Ucraina sunt importate anumite cantitati de combustibil M. Pentru importul efectiv se foloseste o anumita firma, care vinde apoi produsul unei alte firme pe post de motorina. Trecut prin sase-sapte firme-fantoma, combustibilul tip M devine motoria, numai ca nimeni nu se oboseste sa vireze statului contravaloarea taxelor si accizelor cuvenite. Castigurile sunt enorme, de ordinul zecilor de miliarde la un transport, iar vinovatii traiesc bne mersi in lux si liberate.

Rambursari ilegale de TVA

Tot tip -suveica- sunt si afacerile cu rambursarile ilegale de TVA, dar de data aceasta nu mai sunt folosite societati comerciale-fantoma, ci banci. Beneficiind de complicitatea unor angajati ai administratiilor finaciare din tara, patronii unor firme-fantoma primesc sute de de miliarde de la stat drept -rambursari de TVA-. O data primite aceste sume necuvenite, ele se fac pierdute prin intermediul a zeci de banci, de obicei banii fiind transformati in valuta si expatriati. Coincidenta sau nu, ultima mare inginerie financiara de acest fel a fost descoperita tot la Constanta, unde mai multi angajati ai Administratiei Financiare Constanta au rambursat ilegal peste 210 miliarde de lei catre cinci firme constantene, din care peste 165 de miliarde unui singur SRL de apartament, care a derulat activitati ilicite de export cu masti de gaze. Potrivit actului normativ care reglementeaza rambursarea de TVA, organele fiscale teritoriale au obligatia de a intocmi fisa de analiza de risc in termen de 10 zile de la data depunerii cererii de rambursare. In cazurile descoperite la Constanta, analizarea cererii s-a facut in cinci zile, dupa care banii au fost virati. In toate cele cinci cazuri de rambursare ilegala de TVA, banii au fost trecuti din banca in banca, pana cand nu au mai fost gasiti. O parte din ei au fost trimisi in Franta, altii in Turcia, iar pana la urma nu s-a mai putut recupera nimic din cei peste 210 miliarde de lei.

Teparii sun protejati de… vidul legislativ

Rolul principal in descoperirea escrocheriilor il au inspectorii financiari de la directiile de finante sau controlorii de la Garda Financiara, care sunt obligati sa raporteze politiei toate neregulile pe care le sesizeaza. Insa portite prin care escrocii pot manevra exista, mai ales cand controalele activitatii pe care o desfasoara prin firmele lor se fac -pe bucatele-. Organele de urmarire se plang de lacunele legislative care, daca n-ar exista, ar contura un sistem de preventie, descurajandu-i pe -tepari-. Legea ar trebui sa prevada obligatia contabililor de a verifica in fapt stocurile de produse pentru care tin documentatia de contabilitate. De cele mai multe ori contabilii sunt complici cu patronii la escrocheriile acestora, dar, fara baza legislativa, ei scapa invocand eroarea de fapt. Tot pe linie preventiva, inspectorii financiari ar putea cere contabililor sa depuna datele despre firma prin declaratie pe propria raspundere, astfel incat contabilii sa fie constienti ca, daca sunt prinsi, vor fi pedepsiti. Categoriile de infractiuni comise in cadrul acestor escrocherii sunt evaziunea fiscala, delapidarea, falsul si uzul de fals si chiar asocierea pentru comiterea de infractiuni, cand se creeaza o adevarata retea de tepuitori.