Ponta a declanșat mineriada epurărilor politice. Spun intelectualii

Pe vremea când mai erau încă în opoziție, marii „mahări” de la USL au atacat „la baionetă” fosta guvernare pe care au acuzat-o de absolut orice le-a trecut lor prin cap, de la politizarea excesivă a instituțiilor statului până la guvernarea prin ordonanțe de urgență. Apoi, după ce șmecherii din Parlament și-au scos voturile la vânzare și au trecut în tabăra celor care au promis un preț mai bun, „cârlanul” Ponta s-a trezit cocoțat brusc în scaunul de premier.
Istoria ne spune că atunci când oștirile turcești atacau porțile Bizanțului, mai dregători ai Imperiului își petreceau vremea discutând aprins despre sexul îngerilor. Situația pare să se repete, ce-i drept la o scară cu mult mai meschină  chiar acum, aici, la noi acasă. Într-o vreme în care edificiul european se zgâlțâie din toate încheieturile, premierul Potna se războiește cu Președintele pe problema „cine merge la Consiliul European”. În paralel,  marii bărbați politici ai USL au declanșat un proces de „epurare politică” totală. Epurare care, ce-i drept, s-a petrecut și altă dată, după fiecare modificare a raportului de forțe de pe  eșichierul nostru politic. Dar parcă niciodată cu o asemenea furie. Primul pas a fost schimbarea de la vârful Inspectoratului de Stat pentru Construcții. Dar faptul că penibilul marțafoi Adrian Balaban-Grăjdan a fost adus acolo doar pentru a-i da lui Adrian Năstase o mână de ajutor în războiul lui cu justiția, nu pare a fi deranjat mai pe nimeni. La fel cum nimeni nu pare a fi  băgat de seamă că Liviu Pop, încă interimarul ministru al Educației, a schimbat, peste noapte, componența Consiliului Național de Etică, cel care trebuia să stabilească dacă efemerul ministru Ioan Mang și-a construit cariera științifică plagiind lucrările unor oameni de știință adevărați. Bineînțeles că nu contează că în fruntea acestui Consiliu au fost „parașutați” Paul Dobrescu -fost consilier al lui Ion Iliescu și fostul deputat PSD Petru Andea. Epurarea pe motive politice a continuat atunci când Ministrul de Interne Ioan Rus l-a demis pe Dorin Dobrincu de la conducerea Arhivelor Naționale. Nu a contat că Dobrincu este un specialist adevărat, cu numeroase lucrări publicate în străinătate, pe care exact valoarea sa internațională l-a ajutat să supraviețuiască la ultimele patru schimbări de guvern. A fost demis doar pentru că USL-ul a considerat că și el a fost numit pe motive politice. Sau pentru că, după ce Arhivele Naționale au fost multă vreme dominate de istorici comuniști, prezența unui specialist tânăr și competent, care a deschis accesul specialiștilor la arhivele PCR, a deranjat pe cine ce bătrân dinozaur ideologic. Venite și ele peste noapte debarcarea lui Vladimir Tismăneanu, schimbările făcute, fără o analiză amănunțită, la TVR și la Radio au fost tot atâtea episoade ale „djihadului” politic declanșat de USL.
Scandalul a pornit, însă, de acolo de unde guvernarea USL-istă s-a așteptat probabil cel mai puțin: din lumea unor intelectuali care, culmea, nu și-au manifestat niciodată vreun angajament de natură politică. Iar picătura care le-a umplut acestora paharul a fost preluarea Institutului Cultural Român din ograda” Președenției și plasarea lui, printr-o Ordonanță de Urgență, în zona de influență a Parlamentului. Un demers pentru care l-au băgat la înaintare pe histrionul Mircea Diaconu, cel mai penibil dintre Miniștrii Culturii de care am avut parte de foarte mult timp încoace.  Probabil că Guvernul s-a bazat pe imaginea proastă pe care Horia Roman Patapievici o are, întemeiat sau nu, printre oamenii de pe stradă. Dar nu a luat ia în calcul reacția rapidă a unor intelectuali care, spre deosebire de mărunții și anonimii noștri politruci, chiar sunt cunoscuți și apreciați în lume. Primii care au reacționat în fața acestui episod de „epurare” politică au fost tinerii noștri regizori care și-au câștigat respectul cinematografiei internaționale. Este vorba despre Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu și Cristi Puiu, unii dintre cei mai apreciați regizori români. De două ori laureat la Cannes, Cristian Mungiu a declarat că demersul inițiat de Guvernul Ponta este „E o epurare de cea mai oribilă speță – la fel de reprobabilă ca una etnică, ideologică sau rasială”. Observând că „ICR este aruncat în jocurile politice, Cătălin Mitulescu a afirmat: „Îmi doresc ca în România performanța să fie apreciată. Aceasta măsură nu face decât să nege rezultatele remarcabile pe care le-a avut ICR în acești ani și să arunce aceasta instituție în jocurile politice.” Alți termeni duri folosiți de tinerii noștri cineaști au fost „Mineriadă, fratricid, sete de putere, invidie, mazilire”. Iar ei nu au fost singurii. Referitor la același subiect, scriitorul Norman Manea, profesor de literatură la New York a afirmat: „Ar fi dezastruos ca practicile brutale și aroganța politicienilor de ieri și de azi să dicteze în manieră nefastă destinul culturii”. Unul dintre cei care au pus degetul direct pe rană este scriitorul Vasile Ernu, care i-a scris premierului Ponta: „Sunt surprins să văd că la doar o lună după ce ați luat puterea, dumneavoastră și guvernul pe care îl conduceți practicați aceeași logică de funcționare: ordonanțe de urgență, nominalizări politice de funcționari, revanșă politică. Nu asta criticați cu atâta frenezie în urmă cu câteva luni?” Bineînțeles că, la fel ca pe vremea regimului Ceaușescu,  protestele intelectualilor români nu au trecut nebăgate în seamă de presa străină. Iar AFP a atras atenția asupra „Revoltei artiștilor contra «dictatului» privind ICR” pe care a definit-o drept „O mobilizare puternică, rapidă și rară în România”.

Mișcarea papioanelor

Pericolul acestei restaurații galopante a trezit din somn chiar și letargica noastră „societate civilă”, Sâmbătă, în fața sediului ICR din București a avut loc un protest spontan care a vut drept scop susținerea Institutului Cultural Român împotriva Ordonanței de Urgență nr. 27/13 iunie 2012, prin care Institutul trece de sub autoritatea Președinției sub cea a Senatului.
Pe de altă parte, la inițiativa Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate – ARCEN, susținătorii ICR și protestatarii de sâmbăta au anunțat că se vor organiza în „Mișcarea Papioanelor”. Astfel, protestatarii cu papion se vor întâlni luni, între orele 19:00 – 19:30, pe trotuarul din fața sediului Institutului Cultural Român din București. Totodată, „Mișcarea Papioanelor” transmite public un manifest în 5 puncte, care vizează: retragerea OUG Nr. 27 din 13 iunie; respectarea mandatului actualei conduceri ICR (până în ianuarie 2013); menținerea unei conduceri a Institutului Cultural Român din rândul intelectualilor; promovarea și finanțarea proiectelor pe criterii de profesionalism și fără intervenții și decizii politice; respectarea oamenilor de cultură în spațiul public românesc”. De asemenea alți membrii ai societății civile au anunțat că s-au astrâns deja peste o mie de semnături în favoarea ICR și împotriva OUG Nr.27/13 06.2012. Oare or fi de ajuns? Reamintim că, de câteva luni încoace USL s-a tot lăudat că are mandatul „poporului care a manifestat astă iarnă în Piața Universității”.  Popor pe care tot ei l-au scos în stradă cu ajutorul flașnetelor mediatice care le-au tot cântat în strună. Domnule „Cârlan” ce ar fi să nu mai asculți doar de „poporul” care acum 22 de ani striga bezmetic „Moarte intelectualilor”. ?ê?£i să nu uiți că adevăratul popor este cel care mai și gândește, nu numai cel care doar „muncește”.

Peste 1.200 de persoane protestează, online, față de trecerea ICR sub autoritatea Senatului
Peste 1.200 de persoane, reprezentante ale comunității culturale din România și din străinătate, solicită, printr-o petiție online, premierului Victor Ponta anularea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea Președinției sub cea a Senatului.
Petiția postată vineri pe site-ul petitieonline.ro a fost semnată până în prezent de 1.275 de persoane, printre care Dan și Lia Perjovschi, Thomas Ciulei, Andrei Ujică, Alexandru și Ada Solomon, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ruxandra Cesereanu, Mădălina Dan, Mihai Mihalcea, Vava ?ê?£tefănescu, Simona Kessler, Iulia Popovici, Anca Benera, Vlad Nanca, Dumitru Gorzo, Paul Negoescu, Radu Pavel Gheo, Lucian Ban, Ada Milea și mulți alți artiști, dar și manageri culturali, critici și alți profesioniști din domeniu.
Inițiatorii petiției precizează că, în primul rând, contestă schimbarea statutului Institutului Cultural Român (ICR) printr-o OUG, considerând că nu există niciun temei pentru o astfel de decizie a Executivului.
"Activitatea ICR a fost și poate fi încă monitorizată și evaluată, atât calitativ, cât și financiar, în bază rapoartelor instituției și a rezultatelor cuantificabile ale acesteia, de către instituții competente în acest sens. Există date publice care dovedesc că această activitate s-a desfășurat în mod transparent, pe criterii profesionale și nu politice. Orice acuză care susține contrariul ar trebui să fie bazată pe argumente fondate", se arată în petiție.
Totodată, oamenii de cultură semnatari arată că demersul Guvernului este "o falsă pretenție de depolitizare, câtă vreme Senatul este o instituție politică, alcătuită în majoritate din reprezentanți ai partidelor politice".
"Abia această decizie este o formă de politizare a ICR și de pierdere a autonomiei actului cultural. Activitatea ICR nu s-a desfășurat conform unei agende politice, lucru reflectat în toți acești ani prin diversitatea proiectelor culturale realizate de, sau cu sprijinul ICR, proiecte care nu s-au rezumat la reprezentarea națională, ci au intrat în dialog cu alte culturi, au promovat valori recunoscute și au încurajat și generațiile tinere, au atras atenția asupra unei culturi române vii", se mai spune în document.
"Solicităm păstrarea legii de funcționare a ICR în formulă actuală și organizarea unei dezbateri publice înainte de orice schimbare structurală. Această scrisoare nu este doar una de adeziune față de instituția ICR, ea este în același timp un semnal de alarmă față de modul abuziv și arbitrar în care autoritățile statului înțeleg administrarea culturii", mai spun inițiatorii petiției, precizând că așteaptă "un răspuns public" din partea premierului Victor Ponta. De asemenea, inițiatorii petiției îl asigură pe Victor Ponta că vor întreprinde toate demersurile necesare în vederea contestării acestei decizii.

Vasile Surcel