Ponta îl bate pe Geoană: după eșecul loviluției se dă singur în gât

Agitația de stradă produsă chiar în timpul negocierilor FMI a dat impresia că liderii sindicali și pesediștii au vrut de fapt să dea cep unei supape sociale, dezumflånd jalnic balonul nemulțumirii populare, zice Vasile Dâncu, unul dintre puținii pesediști dotat la bază cu carte și cu o măsură a inteligenței pe care îmi pot permite să-l citez fără jenă.
Moțiunea de cenzură a Opoziției a căzut, după ce PSD și PNL nu au reușit să obțină decåt 219 voturi pentru demiterea Guvernului, mai puțin cu nouă decåt la moțiunea inițiată în vară. Pentru demiterea Cabinetului Emil Boc, opoziția avea nevoie de 236 de voturi. Victor Ponta, liderul PSD, spunea înainte de vot că mai are nevoie de două voturi pentru demiterea Guvernului. De la acel 322 din 2007, gașca ticăloșiților și-a mai subțiat råndurile, dar nici Hrebenciuc nu mai e ce era odată.
După ce s-a făcut de râs jalnic la așa-zisa loviluție din octombrie – imitație jalnică a loviturii bolșevice a unui octombrie roșu leninist, Ponta (i se spune pe la spate Tonta, mai nou) s-a mai și dat în gât singur, mărturisind că a pus ca cale o tentativă penală de cumpărare a votului unor parlamentari. Distribuit în rol de Gavroche, micul Che guralivul Ponta s-a lăudat că „cel puțin zece indivizi care mi-au strâns mâna la mine în birou și mi-au spus că or să voteze moțiunea aseară și-au primit ceea ce trebuiau să primească“. Faptul că Ponta are o pubertate întârziată se observă cu ușurință din preocupările sale, din tipologia manifestărilor publice și din stridențele de limbaj ale discursului său cu nuanțe de caterincă de cartier, cu note puerile și penibile, specific unui show stradal cu pitici și femei cu barbă. Circoteca este o dominantă care îl caracterizează pe Ponta din prima zi a aburcării sale pe umerii de boșorog stalinist ai lui Ion Iliescu. Un Iliescu din ce în ce mai sictirit că pițifelnicul gargaragiu duce de râpă munculița sa – pesedeul cel roșu ca sângele de pe mâinile sale de criminal nepedepsit încă.
Citez tot din fostul ziarist Vasile Dâncu, care l-a pus cândva la index pe Iliescu, ce schițează acum în tușe severe de sociolog circoteca moțiunii și a manifestărilor de stradă conduse de el Che de Dâmbovița, Victor Ponta. „Moțiunea nu a fost o moțiune, a fost o tele-moțiune. Totul a fost gândit și planificat ca să dea bine la televizor: marșul trimfal al opoziției, circuitul semnăturilor populației, camerele puse în așa fel încât oamenii să pară mulți sau puțini, în funcție de televiziunea care transmitea. Aplaudacii de la balcoane erau echilibrați după algoritm politic, discursurile politicienilor cu ochii pe camere, temele și retorica erau adaptate televiziunilor. Politicienii puterii și opoziției au devenit regizori de platou. Este un pic prea mult!“ Comentariul este de prisos, dacă avem în vedere și faptul că tele-circoteca a fost susținută prioritar de Realitatea TV care tocmai a primit de la CNA prelungirea licenței pe încă 9 ani pe motiv că „va aplica normele BBC“, conform spuselor slugoiului penibil al lui SOV, Stelică „Grivei“ Tănase…

Ponta ar putea avea mari probleme ce se trag de la DRD4

Pentru insațiabilul (altfel spus nemâncatul) Ponta însă nimic nu-i prea mult. O explicație a gogomăniilor produse în cascadă de Che Guralivos ar putea veni tocmai de la prestigioșii oameni de știință de la UC San Diego și Harvard University, care au dat recent publicității un studiu revoluționar ce arată că „ideologia nu este afectată doar de factori sociali, ci și de o genă receptor dopamină denumit DRD4“. Dar și de cât de mulți prieteni ai avut în liceu. „Este crucială interacțiunea a doi factori – predispoziția genetică și condițiile de mediu, respectiv de cât de mulți prieteni ai avut în adolescență – aceste trăsături te fac să fii mai liberal“, arată studiul citat, cu precizarea că termenul de „liberal“ are altă semnificație la americani decât la noi, prin liberali subînțelegându-se persoane cu mintea mai deschisă și o inteligență și mobilitate socială mai mare.
Se pare că DRD4 produce un dezechilibru al receptorului de dopamină, aflat pe cromozomul 11, ceea ce ar putea duce cu gândul la faptul că Ponta are un deficit de DRD4. Oricine îi aude și analizează discursurile în lumina datelor de mai sus ar tinde să dea dreptate oamenilor de știință, deoarece la Ponta se manifestă și există clar o corelație evidentă între „guevarism“ și dezechilibre în fiziologie. Dezechilibrele ar putea fi și de altă natură, ceea ce pentru un om cu poziția lui Ponta devine o problemă mai gravă: un om care declară cu gargară de oligofren, când sunt 30 de mii de oameni în stradă, că „Băsescu trebuie să sfârșească la fel ca Ceaușescu“ și că „jandarmii au muniție de război asupra lor“, încercând să provoace mulțimea asupra jandarmilor neînarmați de fapt, nu denotă decât inconștiență crasă și un teribilism de-a dreptul cretin, tânjind după bătălii de stradă și sânge ca în vremea vampiricului său mentor, tataia Ilici.

Moțiunea și „revoluția“ lui Che Ponta și Fidel Antonescu – șontoroage la matematică

Însă pe lângă deficitul de DRD4, gogomanul Ponta are parte și de un deficit major de materie cerebrală, nefiind capabil nici de o adunare elementară. Acesta afirmase inițial că îi mai trebuiau 2-3 voturi pentru a trece moțiunea. Opoziția a obținut 219 voturi la care dacă s-ar fi adăugat și cele 10 după care plângea dl Ponta ar fi însemnat 229… cifră care tot nu acoperea numărul de 236 de voturi necesare! Lui Ponta i-ar mai fi  trebuit așadar 17 trădători, deci inclusiv cu cei 10 care l-ar fi trădat pe el trădând agreementul trădător și penal tot îi mai trebuiau 7 voturi. Le petit Titulesco se face de râs seară de seară, iar lipsa de prieteni (prietene?) în școală plus absența DRD4 plus absența bunului-simț l-au transformat într-un exemplar clasic de circotecă, un fel de aruncător de flăcări pe nas sau mai degrabă într-un fel de femeia cu barbă sau tăurașul cu inel în nas tras de lanț de Bunicutza criminală Ion Iliescu, la tăiere.