Mult trambitatul program SAPARD, prin care se doreste schimbarea aspectului mediului rural, pare sa fi murit inainte de a se naste, pentru ca, inainte de a primi banii de la UE, primariile ar trebui sa cheltuiasca sume importante, pe care nu prea le au. Una dintre conditiile impuse de Uniunea Europeana pentru acordarea finantarilor nerambursabile destinate dezvoltarii rurale este aceea ca solicitantul sa participe cu o parte din bani la proiect. Fie ca nu stiu, fie ca nu ii intereseaza, cei mai multi primari din tara care solicita fonduri SAPARD uita de aceasta conditie, asa ca programele le sunt respinse. Altii, mult mai putini, sunt mai prevazatori si nu uita sa includa in buget si sumele necesare realizarii studiilor de fezabilitate sau participarii la proiect.
-Daca platim 30% din proiect, tragem obloanele-
De cele mai multe ori, programele depuse de primariile comunelor vizeaza acordarea de bani pentru refacerea drumurilor, alimentarea cu apa sau gaze, construirea de locuinte sociale. Marea problema este ca localitatile care au depus proiectele trebuie, mai intai, sa execute, din fonduri proprii, pana spre 30% din totalul investitiei, dupa care, la aproximativ trei luni, se va incepe decontarea banilor prin SAPARD. Conditia este imposibila insa pentru primariile care au depus proiecte. In medie, ele vor trebui sa cheltuiasca din surse proprii pana spre trei miliarde de lei, o suma destul de mare pentru institutiile administratiei rurale. De altfel, din taxele si impozitele locale abia daca se incaseaza intr-un an un miliard de lei, in timp ce de la bugetul centralizat primesc, intr-un an, pentru echilibrarea bugetelor locale, intre 1,5 si doua miliarde de lei. Ar insemna ca primariile sa nu mai dea salarii, sa nu isi mai plateasca lumina, telefonul etc., ca sa poata asigura cota necesara.
-Am depus si noi un program pentru modernizarea drumurilor din comuna. Finantarea ceruta este de aproape un miliard. Din banii pe care i-am avut am platit studiile de fezabilitate, dar nu mai am de unde sa dau si bani pentru cota de participare la proiect. La instructajul pe care ni l-au facut am inteles ca nu e obligatoriu, dar ca e bine sa ai niste bani si tu. Acum, daca ne dau banii, e bine, daca nu, om vedea noi ce facem-, ne declara primarul comunei Scutelnici, judetul Buzau, Paul Gogiu.
Primariile iesene apeleaza la sponsori
Un proverb moldovenesc spune ca -daca ai vointa, ai si putirinta-.
Reprezentantii Biroului Regional de Implementare SAPARD (BRIS) Iasi cred totusi ca problema este rezolvabila. -La prima vedere, pare ca programul este blocat. Dar nu este asa. In alte judete, consiliile judetene au ajutat comunele. Este vorba de o chestiune la nivel national si va dati seama ca nu o sa se lase sa ne scape printre degete acesti bani. Se vor gasi banii necesari-, afirma Teodor Robu, seful BRIS Iasi. Acesta mai spune ca o alta solutie ar fi gasirea unor sponsori, lucru pe care unele primarii l-au si facut. Cu toate acestea, Consiliul Judetean Iasi nu a prevazut insa in buget sume pentru asigurarea contributiei necesare primariilor pentru lucrarile ce ar fi trebuit fnantate prin programe SAPARD. Pentru cele 16 proiecte depuse pana in prezent, ar fi nevoie de circa 4,3 milioane de euro, adica in jurul a 140,4 miliarde de lei. Or, intreaga suma pe care bugetele locale au primit-o, in acest an, pentru echilibrare a fost de circa 120 miliarde de lei. -Nu mi-a parvenit o informatie oficiala ca s-ar pune aceasta conditie. Daca, intr-adevar, este asa, Programul SAPARD se blocheaza cel putin pe componenta sa de dezvoltare rurala. Ar insemna ca primariile sa isi angajeze tot bugetul numai pentru aceasta chestiune-, ne spune Dorin Ciustea, vicepresedintele CJ.
Pentru rezolvarea problemei, primariile ar putea apela la imprumuturi bancare, numai ca si aici intervin doua probleme. Una ar fi aceea ca, potrivit vicepresedintelui CJ, nu prea au bunuri care sa le gajeze, iar a doua consta in faptul ca banii trebuie returnati cu dobanda la banca. Or, este greu de crezut ca UE, prin SAPARD, va deconta si dobanzile. Pana la urma, rezolvarea problemei poate sta tot in fonduri europene. Un primar descurcaret si interesat de aceasta problema gaseste totusi solutii. Primaria Ungureni, care a depus un proiect de 31,8 miliarde de lei pentru o alimentare cu apa, a reusit sa convinga localitatile din Franta, cu care este infratita, sa ii suporte fondurile necesare inceperii lucrarilor. -Altfel nu aveam cum sa facem. Nu cred ca este o comuna care sa poata accesa un credit bancar-, declara Cristian Dutca, primarul Ungureniului.
La Medias, -avansul- este prins in buget
La fel de inventivi se dovedesc si oficialii din Medias, care realizeaza proiectele de fezabilitate atunci cand au bani, urmand ca atunci cand se anunta inceperea licitatiilor sa fie doar actualizate. -Cand mai avem ceva bani facem proiectele de fezabilitate si le actualizam atunci cand e cazul. In acest fel, economisim banii, reusind sa pastram ceva si pentru participarea la proiect. Daca nu ajung totusi, taiem din alta parte. Ar fi culmea sa pierdem 80% din bani pentru ca noi nu suntem in stare sa gasim diferenta-, declara primarul din Medias, Teodor Plopeanu.
Dupa cum se vede, in afara majoritatii autoritatilor locale comunale din tara, care inca de la primul obstacol ridica din umeri si abandoneaza ideea, mai sunt si unii gospodari care nu dezarmeaza si cauta solutii, pe care le si gasesc…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
