Primarul Nichita cere consilierilor să voteze o hotărâre ilegală în favoarea afacerii Palas

Primarul Iașilor, pesedistul Gheorghe Nichita , ține cu tot dinadinsul să încalce nu doar legea ci și decizii definitive și irevocabile ale justiției din România. După ce două instanțe românești au stabilit că trecerea terenului din centrul orașului din proprietatea publică în cea privată a municipalității nu a fost legală, în aceeași situație fiind și asocierea cu Iulius Group în vederea ridicării complexului Palas, Nichita a mai pus la cale o ilegalitate. Astfel, el a convocat pentru astăzi o ședință extraordinară a Consiliului Local care are pe ordinea de zi un singur punct important: ”proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public al Municipiului Iași în domeniul privat al Municipiului Iași a suprafeței de 111754, 64 metri pătrați, situată în perimetrul bd. A.Panu,  str .Palat, str. Sf Constantin și Elena și str. Sf Lazăr.” . Cu alte cuvinte, Nichita vrea să supună votului consilierilor o hotărâre care încalcă practic o decizie definitivă și irevocabilă a instanțelor românești. Proiectul de hotărâre se bazează pe referatul întocmit de o Comisie înființată de primar în care au fost aleși oameni pe sprânceana lui Nichita, iar pentru un plus de credibilitate a fost introdus în comisie și un reprezentant al prefecturii , în persoana Danielei Constandache. Prezența acesteia în comisia lui Nichita, precum și acordul dat de aceasta ilegalităților puse la cale de primarul Iașilor, naște numeroase suspiciuni în legătură cu rolul prefectului Dragomir Tomașeschi în acoperirea ilegalităților de la  Palas. Probabil acesta este și răspunsul la întrebarea de ce prefectul Tomașeschi  nu a atacat până acum în contencios administrativ deciziile ilegal luate de Nichita &co la nivelul municipiului Iași.
Raportul întocmit de  comisia constituită la ordinul lui Nechita, deși legal ar fi fost să existe o hotărâre de Consiliu Local în acest sens,  are la bază o expertiză juridică făcută de un profesor de drept din Cluj și o expertiză urbanistică făcută de un arhitect. Interesant este că în proiectul de hotărâre nu se suflă o vorbă despre deciziile irevocabile date de instanțele românești care au pus odată pentru totdeauna în afara legii proiectul Palas.
În ciuda afirmațiilor ”experților” Primăriei, proiectul care ar urma să fie votat astăzi  la Iași încalcă „autoritatea de lucru judecat", situație inimaginabilă, după cum susțin specialiștii  în drept. După cum se știe, în noiembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a decretat că tocmai trecerea din domeniul public în cel privat al terenului de 12 hectare din centrul Iașilor, pe care se ridică ansamblul Palas, stă la baza ilegalității acestei afaceri.
„Concluzia este că trecerea în proprietatea privată a fost făcută doar pentru a se eluda dispozițiile imperative care reglementează regimul proprietății publice și a se putea încheia contractul de asociere cu un anumit investitor privat", se arată în motivarea completului de judecată de la Oradea, care a analizat acest dosar. Interesant este și faptul că  la începutul lui 2011, pentru a se conforma deciziei de la Oradea, Consiliul Local Iași a trecut înapoi, din privat în public, terenul de la Palas, iar astăzi aceeași consilieri sunt chemați să schimbe din nou situația juridică a terenului. Care este rațiunea noii hotărâri aflăm chiar din din punctul m al proiectului de hotărâre  care prevede ”că o revenire la situația de fapt anterioară este imposibilă din punct de vedere juridic și că o revenire ipotetică la situația anterioară  ar putea presupune costuri exorbitante pentru Municipiul Iași și ar fi contrară intereselor de dezvoltare socio-economică ale localității”.

Opinie științifică vs decizie definitivă a justiției

Argumentele juridice, care nu se găsesc în cuprinsul hotărârii, au fost furnizate de de o opinie științifică(?!), realizată  de lector universitar doctor Ovidiu Podaru. Această opinie științifică, plătită cu 1000 de euro din banii ieșenilor, nu face altceva decât  să desființeze din vorbe deciziile definitive și irevocabile  date de două Curți de Apel și să însăileze niște argumente de care să se agațe Nichita pentru a solicita o hotărâre nouă de Consiliu  Local prin care să ceară trecerea terenului pe care e construit proiectul Palas în domeniul privat al municipalității, pentru a satisface interesele financiara ale lui Iulian Dascălu. ”În prezent există obligația (deci nu numai posibilitatea) unei noi hotărâri prin care terenul să fie trecut din domeniul public local Iași în cel privat”, susține domnul Podaru în opinia sa științifică, precizând că ”un vot negativ echivalează cu un refuz nejustificat de a recunoaște situația juridică și de fapt a terenului, respectiv faptul că terenul nu mai e afectat uzului și interesului public fiind ocupat de construcții și utilități private”. Ce mai contează că aceste construcții private sunt ridicate ilegal!Mai mult, specialistul în drept angajat de Nichita subliniază faptul că ”consiliul local se află în culpă exclusiv”, iar un vot negativ din partea consilierilor locali ”echivalează cu o faptă ilicită care, cauzând prejudicii și fiind săvârșită cu vinovăție poate duce la consecințe patrimoniale grave (atât pentru municipiu cât și pentru consilieri), fiind întrunite condițiile răspunderii civile , atât față de finanțator cât și față de băncile finanțatoare”. Cu alte cuvinte, consilierii sunt amenințați voalat că dacă nu vor vota în favoarea proiectului Palas, ar putea fi buni de plată, pentru a-i despăgubi pe investitorii afacerii patronate de Nichita.
Argumentele invocate de experții lui Nichita sunt extrem de subțiri și indiferent de situație ele nu pot substitui decizii definitive și irevocabile ale instanțelor românești .Dar, cu toate acestea, nu este exclus ca acest proiect de hotărâre să fie adoptat astăzi de Consiliul Local Iași deoarece, potrivit informațiilor noastre, argumentele lui Nichita în fața unor consilieri nu sunt doar juridice ci și de altă natură, mult mai consistente  având în vedere faptul că afacerea Palas se cifrează la circa 280 milioane de euro.

Traseul proiectului Palas în justiție
Magistrații de la Curtea de Apel București au respins săptămâna trecută  cererea depusă de municipalitatea Iași și de Iulius Group , prin care cereau revizuirea sentinței dată de Curtea de Apel Oradea în noiembrie 2010, cea care a stabilit ilegalitatea asocierii dintre Primărie și Iulius Group pentru controversatul proiect imobiliar din centru Iașilor.
Decizia Curții de Apel București reprezintă practic ultima etapă a unui parcurs greu și anevoios în justiție, început în urmă cu șase ani. Asocierea dintre Primăria Iași și Iulius Group pentru proiectul Palas   a fost contestată în instanță, în 2006, de Turism Moldova SA și Alimentara SA, firme deținute de omul de afaceri ieșean Dănuț Prisecariu. După patru ani de procese, în toamna lui 2010, magistrații orădeni  au dat verdictul definitiv și irevocabil: hotărârile CL Iași privind asocierea cu Iulius Group, precum și trecerea terenului din patrimoniul public în cel privat al orașului sunt nule de drept.
Un prim efect al sentinței de la Oradea este că Primăria Iași a fost nevoită să schimbe statutul terenului din centrul orașului trecându-l, printr-o Hotărâre de Consiliu Local, din domeniul privat în cel public al municipiului. Aceeași decizie a fost întărită, la începutul acestui an, pe 12 ianuarie, într-o Hotărâre de Guvern, 35/2012, în care s-a inventariat domeniul public al statului în municipiul Iași.
Pentru a obține cele 12 hectare de teren din centrul orașului, Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group  a pretins că va construi la Palas, printre altele, clădiri de utilitate publică, fapt care poate motiva trecerea unui teren din domeniul public în cel privat. Promisiunea a fost făcută  în 2004 la Consiliul Local Iași, iar Iulius Group a primit 12 hectare în concesiune, pe care a putut ridica clădirile din cadrul proiectului fără prea multe constrângeri legislative, întrucât terenul trecuse în domeniul privat al municipalității.
Dacă terenul ar fi rămas în domeniul public, atunci ar fi trebuit organizată licitație pentru concesionare. Odată cu  adoptarea Hotărârii de Guvern 35/2011, toate contractele de schimb de terenuri, concesiune pentru anumite suprafețe din acel teren, autorizații de construire sau de instituire servituți încheiate între 2004 și 2011 pe arealul Palas trebuie anulate. În plus, municipalitatea, ca proprietar al terenului, trebuie să organizeze licitații pentru a desemna, în mod legal, administratorii clădirilor ridicate deja în arealul proiectului, întrucât sunt ridicate pe domeniul public.

Iulia Nueleanu