În urma unor percheziţii efectuate în cabinetul șefului Secţiei Obstetrică Ginecologie II din cadrul Spitalului Judeţean Argeş, medicul Adrian Mihăilă a fost reţinut de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, sub acuzaţia de luare de mită. Prim-procurorul Marius Ştefan, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a explicat că s-au primit mai multe denunțuri precizând că „cele mai multe nu au fost denunţuri punctuale pentru anumiţi medici”, în urma cărora procurorii au obținut de la judecător mandat de percheziție. Procurorul a detaliat cum s-a desfășurat operațiunea: „am avut o percheziție în care am percheziționat cabinetul medical, am identificat înscrisurile, bunurile, sume de bani aflate în acel loc și l-am condus pe dl. Mihăilă Adrian la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Asupra suspectului, vorbim de el în calitate de suspect, a fost identificată suma de 1190 de lei, aproximativ 1200 de lei, sumă despre care noi avem presupunerea rezonabilă că provine de la pacienți în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu din ziua respectivă.”
Așadar nu a fost un flagrant cu bani marcați așa cum ne-am obișnuit!
Neînțelegând probabil ce i se întâmplă, medicul Mihăilă a justificat pe loc banii găsiți la cabinet: cca 500 de lei i-ar fi aparţinut, iar în ceea ce priveşte diferența, a recunoscut că a primit-o de la un pacient, dar ca „recunoștință asupra actului medical, fără a fi solicitată”, recunoscând astfel, din păcate pentru el, luarea de mită. Procurorul șef explică: „Ne-a spus că din cei 1200 de lei, 700 de lei îi are de la un pacient. Nu a recunoscut că a luat mită, ci a spus că i-ar fi oferit pacientul în semn de recunoștință. Era mulțumit de serviciile medicale oferite. Medicul este acuzat oficial de luare de mită și vom cere Tribunalului un mandat de arestare de 30 de zile”. Și a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
Judecătorul CSM Cristi Danileț a explicat în mai multe articole publicate pe blogul său https://cristidanilet.wordpress.com/ că niciun angajat nici de la stat nici de la privat nu are voie să primească nici bani, nici alte foloase în legătură cu „îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri”.
Îmi amintesc că în urmă cu cinci-șase ani, o prietenă care avea copilul la o școală privată din București mi-a povestit că sâmbetele profesorii sunt în școală la dispoziția copiilor care au întrebări (asta fiind inclus în taxele școlare). Într-o sâmbătă s-a dus să-și ia copilul de la o astfel de „meditație” băiețelul ieșind împreună cu profesoara de istorie, o englezoiacă. Mama, politicoasă, a întrebat-o pe „miss”: unde mergeți? La Piața Victoriei a zis doamna profesoară după ce a făcut o scurtă pauză. Mama a spus: urcați în mașină că vă las eu; e în drumul meu. Profesoara calmă i-a spus: „doamnă aceasta ar fi o mită”, a spus la revedere și a plecat spre tramvai.
Iată ce explică judecătorul Danileț despre legislația privind luarea de mită pentru medici:
„Prima decizie este adoptată de ÎCCJ în data de 3 dec. 2014 şi publicată în M.Of. din data de 13 ian. 2015. Dilema care a generat-o a fost provocată de faptul că, pe de o parte, art 375 din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 prevede că profesia de medic este una liberală şi că „având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public„, iar pe de altă parte că art. 289 Codul penal prevede că infracţiunea de luare de mită se comite de un funcţionar public. Prin această decizie s-a stabilit că medicul îşi desfăşoară activitatea în realizarea unui serviciu de interes public şi că medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcţionar public încadrându-se în categoria celor care `exercită o funcţie publică de orice natură` la care face referire art. 175 alin. 1 lit. b teza a doua Cod penal.
Fac precizarea că opiniile şi/sau practica instanţelor, în majoritatea lor, atât pe vechiul cod cât şi pe noul cod sunt conforme cu decizia menţionată mai sus; de asemenea, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acelaşi sens prin pct. 4.1 din decizia 2/2014. Mai fac precizarea că în noţiunea de `funcţionar public` în sensul legii penale intră şi expertul tehnic judiciar (ICCJ-CDCDP, dec 20/2014), notar public şi executor judecătoresc (Expunere de motive Codul penal, pag.33) – şi aceste profesii sunt liberale, potrivit legislaţiei proprii.
A doua decizie este adoptată de ICCJ în data de 4 iunie 2015 şi publicată în M.Of. din data de 5 august 2015. Dilema care a generat-o a fost provocată, pe de o parte, de faptul că art. 34 din Legea drepturilor pacientului prevede că „personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective„, dar că „pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii„; iar pe de altă parte că în art. 289 Codul penal se incriminează primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin inclusiv după îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu. Prin această decizie s-a stabilit că fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi nu este legală.
Nici sub vechiul cod penal, valabil în perioada 1969-2014, medicii nu aveau voie să pretindă sau să primească bani sau alte foloase înainte de efectuarea actului medical (fapta era luare de mită) şi nici să primească bani sau alte foloase după efectuarea actului medical fără a-i fi cerut înainte (fapta era primire de foloase necuvenite). Aceasta deşi existau şi atunci dispoziţii potrivit căruia medicul nu era funcţionar public şi nici nu putea fi asimilat acestuia (a se vedea art. 6 alin. 2 din Legea 306/2004, mai înainte art. 3 alin. 2 din Legea 74/1995, iar mai înainte art. 1 pct. 3 din HG 220/1992).
După cum se vede, dilemele de la care au plecat cele două decizii au legătură cu prevederi aparent contradictorii între legislaţia proprie medicilor şi legislaţia penală. Instanţa supremă însă a lămurit că prin legislaţia proprie medicilor sunt reflectate doar aspectele administrative şi civile ale relaţiilor de serviciu sau relaţiile medic-pacient, pe când legislaţia penală vizează relaţii de drept penal substanţial. Aşadar, noţiunea de funcţionar public din dreptul penal are un înţeles propriu şi nu se suprapune cu definiţia din Statutul funcţionarilor publici.”
Așadar discuțiile lansate în spațiul public de analiști, medici, jurnaliști și chiar și unii oficiali cum că medicul desfășoară o profesie liberală nu au legătură cu infracțiunea de luare de mită. Profesiunea este liberală și dacă medicul primește o felicitare de mulțumire e legal dar dacă îi pui și o cutie de bomboane alături deja devine penal și pentru pacient și pentru medic. Rămâne ca practica judiciară să lămurească dacă un buchet de flori trimis unui doctor reprezintă un folos. Că doar îi înfrumusețează biroul/casa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
