Spre deosebire de multi alti colegi de partid si de Cabinet care au facut deliciul presei multa vreme, din cauza proastelor apucaturi, ca nu le numim altflel, ministrul culturii, Razvan Theodorescu, s-a tinut departe, cel putin aparent, de tentatiile puterii, facand o figura aparte in peisajul politic romanesc. Dar iata ca de la o vreme apar tot mai multe voci care il acuza pe ministrul culturii ca dirijeaza preferential subventiile pentru publicarea de carte, ministrul insusi fiind unul dintre beneficiarii acestor subventii. Asta n-ar fi insa o problema atat de grava. Reprezentantii unor edituri importante se plang ca o mare parte din subventiile acordate de Ministerul Culturii merg catre edituri obscure, care sunt nesemnificative pe piata de carte.
Ministru, dar si scriitor
Recent, Comisia de subventii a Ministerului Culturii a hotarat sa finanteze chiar reeditarea a doua dintre volumele scrise cu ani in uma de ministrul Razvan Theodorescu. Este vorba despre -Picatura de istorie-, la Editura Fundatiei Culturale Romane, si -Un mileniu de arta la Dunarea de Jos-, la Editura Gramar. Ministrul spune insa ca aceasta subventie era necesara. -Sunt niste carti care sunt extrem de cerute, mi s-a spus – ma rog, stiam – dat fiind ca ele sunt cerute de studenti tot timpul, ideea a fost o idee buna, nu puteam sa-i privez de acest lucru pentru ca eu sunt ministru-, se justifica ministrul Theodorescu.
Razvan Theodorescu mai spune ca oamenii care au hotarat sa-i reediteze operele sunt intelectuali de mare valoare. -Sunt membri ai comisiei, fiecare in domeniul sau este o personalitate, asa s-a facut si in comisiile trecute, si nu mi se pare ca este un abuz-, conchide ministrul culturii. Domnia sa omite insa sa spuna ca nu oricine are acces la bugetul ministerului si ca, pe langa institutia pe care o conduce, functioneaza o comisie de subventii. Aici se decid autorii, cartile si editurile care urmeaza sa primeasca banii. Una dintre primele decizii luata de ministrul culturii dupa investire a fost aceea de a-i sacrifica pe indezirabilii din comisie. Au fost eliminate nume sonore, ca Sorin Alexandrescu, Mircea Mutu, Alexandru Calinescu sau Liviu Ciocarlie. In locul lor au fost adusi intelectuali ca Virgil Candea, Dan Grigorescu, Luminita Vartolomei sau Gheorghe Mihaila.
Cine imparte parte-si face…
Banii pentru subventionarea cartii romanesti nu au fost cheltuiti numai pentru reeditarea cartilor lui Razvan Theodorescu. Unii dintre membrii comisiei au votat chiar pentru subventionarea propriilor carti.
Citam aici doar pe Dan Grigorescu, cu -Dictionarul avangardelor literare si artistice-, la Editura Enciclopedica, si -Studii de literatura engleza-, la Editura Grai si Suflet, Luminita Vartolomei, cu -Stop cadru in sonor-, la Editura Muzicala. Pe langa ei, au mai primit insa bani si alti autori. Unii dintre acestia au o valoare recunoscuta pe piata culturala. Cei mai multi insa sunt niste autori cu o lunga biografie, dar cu o cota scazuta de popularitate. Iata ce declara cronicarul literar Luminita Marcu postului BBC: -In orice caz, nu sunt scriitori cititi cu placere si de catre marele public. Asta o poate vedea oricine, dupa numarul de carti care li se vinde. Nu sunt scriitori de actualitate, nu sunt scriitori cu care sa iesim in strainatate.-
Bani aruncati in carti fara piata
O alta acuza adusa Ministerului Culturii este aceea ca subventiile au fost indreptate cu precadere catre edituri obscure, pentru care tiparirea acestor autori, eterni in programele scolare, este un balon de oxigen. Edituri ca -Semne-, -Grai si Suflet- sau -Viitorul Romanesc-, mai putin semnificative pe piata de carte, au primit sute de milioane de lei pentru a tipari carti care nu au piata, in vreme ce alte edituri se zbat la marginea falimentului. Cronicarul literar Luminita Marcu spune ca acest fel de a dirija subventiile spre o anumita clientela este imoral si incorect din punctul de vedere al pietei, deoarece submineaza editurile reale care vor sa traiasca din vanzari, editurile care incearca sa promoveze scriitori cu real succes sau de care publicul romanesc are nevoie. -Prin aceste metode de subventie cu totul si cu totul imorala nu facem decat sa distrugem ceea ce incepuse sa se infiripe in Romania – si anume o piata reala a culturii-, concluzioneaza aceeasi Luminita Marcu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
