¥ Șeful statului i-a asigurat pe români că vor merge la urne pentru votul uninominal ¥ Traian Băsescu a promis ieri că va organiza un referendum privind introducerea sistemului uninominal cel mai probabil odată cu alegerile pentru Parlamentul European și că va propune românilor o variantă de vot uninominal fără compromisuri ¥ De cealaltă parte, liberalii au anunțat ieri, după câteva ore de dezbateri, că Guvernul își va asuma răspunderea pe legea votului uninominal propusă de Asociația ProDemocrația ¥ Restul partidelor parlamentare s-au poziționat la cele două anunțuri în funcție de simpatiile politice: PLD i-a dat dreptate lui Băsescu, în timp ce PRM și PSD i-au criticat și pe șeful statului, și pe premierul Călin Popescu Tăriceanu ¥ Surprinzător, chiar partenerul de guvernare al liberalilor, UDMR, prin vocea lui Marton Arpad, a concluzionat că, în cazul declanșării referendumului, Guvernul n-ar mai trebui să-și asume răspunderea pe votul uninominal.
Prezent la festivitatea de lansare a candidaților PD pentru Parlamentul European președintele Traian Băsescu a declarat ieri că va organiza referendum privind introducerea votului uninominal. Traian Băsescu a precizat că nu vede niciun impediment pentru ca cetățenii să-și exprime părerea în legătură cu votul uninominal în același timp cu alegerile pentru Parlamentul European.
Băsescu a spus că deși a discutat cu partidele pe tema votului uninominal încă din luna februarie iar acestea și-au asumat trimiterea ei spre promulgare până la sfârșitul lunii iunie, "suntem în octombrie și acest lucru nu s-a întâmplat". "Astăzi aflăm că peste noapte comisia de cod electoral a dat aviz, deci proiectul de lege poate merge în cele două Camere, ba aflăm că parlamentarii furioși cer primului-ministru să-și asume răspunderea. Nimeni nu mă poate păcăli pe mine și pe români. Vă asigur că va fi referendum", a spus Băsescu, care a promis că "voi propune românilor o variantă de vot uninominal fără compromisuri".
Referitor la faptul că "unii spun: <Și ce dacă va fi referendum. Nu se va îndeplini majoritatea de jumătate plus unu din electoratul cu drept de vot, tot noi scriem legea>", șeful statului a spus că românii își manifestă suveranitatea în două momente – alegeri și referendum – și "nimeni și nimic nu poate modifica nici măcar în nuanță dreptul românilor de a decide asupra clasei politice și asupra modului în care își aleg reprezentanții".
Reacție pe ultima sută de metri
Exact în ziua în care expira termenul dat de președintele Traian Băsescu pentru adoptarea proiectului electoral, conducerea PNL a decis asumarea răspunderii Guvernului pe legea votului uninominal. După câteva ore de dezbateri, deschise încă de săptămâna trecută, liberalii au votat ca Executivul PNL-UDMR să își asume răspunderea pe proiectul propus de Asociația Pro Democrația și asumat de parlamentarii PNL, PD și PSD. "De menționat este faptul că niciun ministru prezent la ședință nu a votat împotriva asumării răspunderii", a susținut vicepreședintele PNL Crin Antonescu, explicând că odată cu acest demers, Cabinetul Tăriceanu II se supune riscului unei moțiuni de cenzură. Potrivit Constituției, Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată.
Inutil
Gestul pe care liberalii au încercat să îl prezinte ca fiind un demers de maximă responsabilitate pentru Guvern, a fost primit cu indiferență chiar de unii dintre reprezentanții UDMR, formațiune aflată la guvernare. "Dacă președintele face referendum pe 25 noiembrie, nu văd niciun motiv pentru care Guvernul și-ar asuma răspunderea", a apreciat liderul deputaților UDMR, Marton Arpad. Pe rând, politicienii au apreciat măsura anunțată, în ultimul ceas, de partidul lui Călin Popescu Tăriceanu drept "o măsură disperată pentru a împiedica referendumul anunțat de șeful statului" (Valeriu Stoica – PLD) SAU "un dictat pe care îl încearcă asupra Parlamentului" (Augustin Bolcaș – PRM).
Cristian Pîrvulescu susține că nu există impedimente legale
"Teoretic, în momentul în care legea este publicată în Monitorul Oficial iar legea precedentă se abrogă, nu mai există un motiv pentru convocarea referendumului, iar președintele are posibilitatea să revoce decretul de convocare la referendum (…) dar se poate la fel de bine ca președintele să nu renunțe la referendumul său, invocând diferite motive de ordin practic, spre exemplu faptul că legea nu conține ceva" , a precizat analistul politic Cristian Pîrvulescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
