Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, ca un cetățean român să fie despăgubit pentru că, după ce i-a fost stabilită în instanță paternitatea unui copil în 1981, când a adus proba contrarie, în 2003, aceasta nu i-a fost admisă.
Augustin Ostace, cetățean român născut în 1952, care locuiește în prezent în Germania, s-a adresat CEDO, în 2006, după ce nu a putut contesta, la instanțele românești, o decizie din 1981 prin care îi era stabilită paternitatea unui copil, deși rezultatul unei noi expertize medico-legale dovedea contrariul
Ostace a fost declarat tatăl unui copil, H.-A., născut în 1980, printr-o decizie a Tribunalului Bistrița-Năsăud din 6 mai 1981, în urma unei acțiuni în instanță a mamei. La baza deciziei au stat mărturii potrivit cărora existase o legătură între petent și mama copilului, precum și o expertiză medico-legală pe baza analizei grupelor sangvine care a relevat o „paternitate nedecisă“, fără a fi exclus ca bărbatul să fie tatăl copilului.
În 2003, el și H.-A., care era major, s-au supus unei noi expertize pentru stabilirea paternității, la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici“, rezultatul fiind negativ.
Astfel, Ostace s-a adresat Tribunalului Bistrița-Năsăud pentru revizuirea deciziei din 1981. Cererea i-a fost respinsă, pe motiv că nu era adusă o probă care exista și la momentului judecării cazului în 1981 și de care părțile nu aveau cunoștință. De asemenea, au fost respinse apelul și recursul petentului, decizia definitivă fiind emisă de Curtea de Apel Cluj în 2006.
Institutul „Mina Minovici“ a arătat, într-o scrisoare transmisă reprezentantului Guvernului României la CEDO, că testarea făcută în 2003 nu putea fi realizată în 1981.
Pe de altă parte, abia prin intrarea în vigoare a noului Cod civil, la 1 octombrie 2011, s-a stabilit că dreptul la acțiunea în stabilirea paternității nu se prescrie în timpul vieții copilului.
Astfel, CEDO a constatat că, la momentul petrecerii faptelor, petentul nu avea posibilitatea să conteste paternitatea, fiindu-i astfel încălcat dreptul la viața privată, prevăzut în articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
CEDO a stabilit ca petentului să îi fie plătite daune morale de 5.000 de euro și cheltuieli de judecată de 3.000 de euro.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
