România, împărțită în 8 regiuni. Baronii locali se transformă în baroni regionali

România va avea 8 regiuni – București-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud și Sud-Est – care vor avea competențe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual și un președinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.
Proiectul prevede că teritoriul național al României este împărțit în 8 regiuni, cu reședințele la București, Alba Iulia, Piatra Neamț, Cluj Napoca, Brăila, Timișoara, Craiova, Călărași, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe județe.
Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea București-Ilfov – municipiul București și județul Ilfov, cu reședința în municipiul București; Regiunea Centru – județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mures și Sibiu, cu reședința în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord Est – județele Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui, cu reședința în municipiul Piatra Neamț; Regiunea Nord-Vest: județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, cu reședința în municipiul Cluj-Napoca; Regiunea Vest: județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, cu reședința în municipiul Timișoara; Regiunea Sud-Vest: județele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj, cu reședința în municipiul Craiova; Regiunea Sud: județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, cu reședința în municipiul Călărași; Regiunea Sud Est: județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, cu reședința în municipiul Brăila.
Regiunile sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice regionale.
De asemenea, proiectul prevede că autoritățile administrației publice centrale și regionale exercită competențe exclu­sive ale statului, competențe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naționale prevalează în caz de conflict, precum și competențele exclusive ale autorităților administrației publice regionale.

Consiliul regional cu mandat de patru ani

Competențele exclusive ale statului vizează Constituția; apărarea; cetățenia, imigrația, emigrația și extrădarea; finanțele și sistemul monetar; frontierele și unitățile vamale; siguranța națională. Competențele partajate (stat – regiune) vizează relațiile internaționale – în special cu UE, comerțul exterior, educația primară și secundară, rețele de transport – rutier, căi ferate, naval și maritim, aerian, împreună cu infrastructurile aferente (porturile și aeroporturile pentru uz civil); protecția și securitatea forței de muncă, prevenirea dezastrelor.
Proiectul stabilește și funcționarea Consiliului regional, care „se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă“.
Președintele Consiliului Regional reprezintă regiunea în raporturile cu terții, convoacă și conduce ședințele consiliului regional și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora, exercită funcția de ordonator principal de credite, coordonează și controlează realizarea activităților de investiții, răspunde de buna funcționare a administrației publice regionale, asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum și a altor acte normative.
În proiect se mai arată că fiecare regiune își stabilește un buget multianual, care trebuie aprobat și actualizat în fiecare an, și care este elaborat având în vedere planificarea regională.
De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare consiliu regional se înființează, organizează și funcționează un Consiliu Consultativ Economic și Social, organism cu rol consultativ.

Primii președinți, aleși dintre șefii de CJ, primari și consilieri

Primii președinți de consilii regionale, care vor avea mandat până la alegerile locale și regionale din anul 2016, vor fi aleși, conform proiectului Legii regiunilor, dintre șefii de CJ, primarii și consilierii județeni în funcție, prin votul acelorași categorii de aleși, în calitate de electori. Potrivit proiectului, „Consiliul regional este autoritatea administrației publice regionale, fiind compus din consilieri regionali, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condițiile legii“.Președintele Consiliului regional se alege prin vot uninominal. Mandatul președintelui consiliului și al membrilor acestuia este de patru ani.
Aceste prevederi sunt aplicabile însă odată cu procesul electoral referitor la alegerile locale și regionale din anul 2016.
Proiectul mai prevede că, pentru mandatul în curs al autorităților locale, președintele Consiliului regional urmează a fi ales dintre șefii de CJ, primarii și consilierii județeni în funcție, prin votul acelorași categorii de aleși, care au calitatea de electori.
„Președintele consiliului regional va fi ales prin votul egal, direct, secret și liber exprimat al tuturor consilierilor județeni, primarilor și președinților de consilii județene, în funcție, din unitățile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă, aleșii locali respectivi având calitatea de electori“, se arată în proiectul Legii regiunilor.
Candidații la funcția de președinte al consiliului regional pot fi tot dintre șefii de CJ, primarii și consilierii județeni în funcție din regiunea respectivă.
Va fi declarat ales candidatul care întrunește majoritatea voturilor exprimate ale electorilor. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea, se organizează turul al doilea la care vor participa primii doi clasați.

Olga Dumitrescu