Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CAST) a aprobat solicitarile SUA privind participarea la un eventual conflict militar in Irak. Romania va pune la dispozitia aliatilor spatiul aerian. Americanii vor avea acces la toate infrastructurile necesare. Daca atacul militar in Irak se va materializa, Romania va intra in razboi alaturi de membrii NATO. O serie de institutii ale statului trebuie sa fie pregatite pentru acest pas. Un eventual atac aerian asupra obiectivelor strategice din Romania ar gasi majoritatea localitatilor pe picior gresit. Adaposturile antiaeriene sunt in paragina sau au capatat o alta destinatie. La Iasi, spre exemplu, se mizeaza pe grote si pesteri, iar la Panciu, pe hrubele lui Stefan cel Mare. Nici Capitala nu sta mai bine. In prezent sunt disponibile doar 450 de adaposturi, insa specialistii spun ca, in caz de necesitate, si statiile de metrou pot fi folosite ca adaposturi antiaeriene.
Doar un sfert din bucuresteni sunt in siguranta
In prezent, adaposturile special construite pot adaposti numai un sfert din populatia Bucurestiului, dar reprezentantii Protectiei Civile sustin ca prin adaposturile simple – beciuri, pivnite, statii de metrou – se ajunge la un procent de adapostire de aproximativ 55%. Concret, in Bucuresti sunt in jur de 450 de adaposturi, construite inainte sau dupa cel de-al doilea razboi mondial. Majoritatea se afla sub blocurile ridicate intre anii *60-*78, dupa acest an fondurile rezervate adaposturilor fiind dirijate spre reconstructia cladirilor daramate in timpul cutremurului din 1977. Reconstructia adaposturilor a fost reluata dupa 1993, iar dupa 1996 cei care si-au construit o casa cu cel putin trei camere au fost obligati, prin lege, sa faca si un adapost subteran de cel putin noua metri patrati.
84 de adaposturi antiaeriene, la Brasov
Numai 10% din adaposturile antiaeriene din Brasov sunt complet amenajate si gata sa adaposteasca populatia intr-o situatie de urgenta. Situatia este cu atat mai delicata, cu cat aproape jumatate din brasoveni, pur si simplu, nu au, in prezent, unde sa se adaposteasca in cazul unui atac aerian. In intregul municipiu Brasov, Protectia Civila are in evidente 84 de adaposturi antiaeriene. Dintre acestea -numai pentru 10% din populatie sunt asigurate toate masurile de protectie, in conformitate cu standardele tehnice. Pentru 60% din brasoveni avem asigurate doar masuri partiale de protectie, in beciuri si pivnite-, declara colonelul Constantin Chirila, comandantul Inspectoratului de Protectie Civila (IPC) Brasov.
La Cluj, situatia este si mai dramatica, Protectia Civila a ramas si fara centrul de comanda, pentru ca spatiul a fost intabulat de SC Turism Transilvania. Punctul de Comanda al Protectiei Civile Cluj, situat in subsolul Hotelului Transilvania, nu poate fi folosit de mai bine de doi ani.
Vrancenii au la dispozitie hrubele lui Sfefan cel Mare
O inventariere amanuntita a adaposturilor antiaeriene din Focsani, atat de utile in cazul unui razboi, releva ca doar 10% din populatia din Focsani are asigurat un loc intr-un adapost de protectie civila, care e dotat cu filtro-ventilatie. Exista si adaposturi simple, insa nu sunt chiar atat de sigure, iar in momentul de fata sunt folosite pe post de camari pentru muraturi. Nici la nivelul judetului situatia nu este prea buna. In orasul Odobesti, de exemplu, nu exista nici un adapost de protectie civila, iar in localitatile rurale, nici atat. Singurul oras unde toata lumea se poate adaposti este Panciu. Celebrele beciuri pentru sampanie, hrubele lui Stefan cel Mare, pot adaposti peste 10.000 de oameni. In jur de 50% din populatia judetului ar fi la adapost in caz de atac aerian.
La Iasi, se mizeaza pe grote si pesteri
Din cauza capacitatii mici de adapostire a populatiei municipiului Iasi, Inspectoratul de Protectie Civila a cerut amenajarea tuturor grotelor si pesterilor din jurul Iasiului ca niste buncare antiaeriene. In prezent, exista posibilitatea adapostirii a doar 35%, maximum 40% din populatie in buncarele subterane care ar putea fi pregatite. In schimb, in grotele sau pesterile mici din judet se pot adaposti sute de persoane, fiind identificate mai multe forme de relief de acest gen care vor fi securizate si in care se estimeaza adapostirea a aproape 50% din populatia rurala si chiar o parte din populatia de la oras, deoarece in timpul unui razboi, se stie, orasele sunt cele mai expuse la bombardamente sau la alte genuri de agresiuni militare sau calamitati naturale.
Protectia Civila, un comandament fara bani
Desi, prin Legea 106 din 2000, Comandamentul Protectiei Civile ar fi trebuit sa infiinteze, sa echipeze si sa operationalizeze 12 echipe pentru interventii specializate de cautare si salvare in caz de dezastru, lipsa banilor a facut ca aceste echipe sa existe doar pe hartie. Sistemele de alarmare in caz de dezastru sunt vechi de cel putin 30 de ani, cele mai multe fiind construite in timpul razboiului. Schimbarea sistemului de alarmare se impune nu numai din cauza varstei, ci si datorita modificarii sistemelor RomTelecom. Sunt necesare, de asemenea, ample lucrari pentru protejarea adaposturilor, acestea avand filtrele de aer expirate de multi ani. Alti bani vor trebui investiti in cumpararea de echipamente pentru interventia in caz de dezastru, pentru ca acestea lasa de dorit.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
