Românii au din ce în ce mai puțină încredere în Biserică

Conform celui mai recent sondaj realizat de Compania de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB), încrederea conaționalilor noștri în Biserica Ortodoxă Română a coborât, în luna februarie 2013, la un procent de numai 66 la sută. Adică, ceva mai mult de jumătate dintre cei chestionați au declarat că au „foarte multă” și „destul de multă” încredere în biserică, acesta fiind primul sondaj în cadrul căruia procentul „bisericoșilor” a scăzut sub 70 la sută. Această concluzie a reieșit în urma unui sondajul SocioPol al CCSB, efectuat în perioada 7-12 februarie 2013, pe un eșantion de 1.004 persoane. Conform datelor oferite de CCSB, eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, iar eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3.1%. Deși neașteptat de scăzut, acest procent vine după alți câțiva ani în care încrederea populației în Biserică a scăzut, în mod constant și din ce în ce mai abrupt.

Armata și Biserica

Ani la rând, imediat după 1990, ni s-a tot explicat că singurele instituții în care românii au, cu adevărat, încredere sunt Armata și Biserica. Chiar și acum, după 23 de ani, este foarte greu de explicat de ce vor fi avut românii încredere în Armata care, în decembrie 1989, a fost principala forță de represiune a mișcărilor de protest declanșate împotriva fostului regim comunist. Pur și simplu, după fuga Ceaușeștilor, bucureștenii au început să scandeze bezmetici „Armata e cu noi!” și chiar au și crezut în această bazaconie. ?ê?£i asta contrar faptului că, atunci, „la Revoluție”, Armata nu a fost „cu noi” ci și-a făcut propriile „jocuri”. Cam la fel s-au petrecut lucrurile și cu Biserica. Dacă în primele luni ale anului 1990, au existat manifestanți care au demonstra pe străzi scandând „Teoctist, Teoctist, popă comunist”, în lunile și anii care au urmat, Biserica s-a instalat, parcă pentru  veșnicie, pe poziția de instituție fundamentală a statului român. Iar această poziție a fost confirmată de la un an la altul, de numărul tot mai mare de babe habotnice și români năcăjiți care s-au înghesuit la procesiuni, slujbe și prezentări de sfinte moaște. De fapt câștigarea acestui loc de cinste s-a bazat pe o confuzie, întreținută cu bună știință: credința în Dumnezeu a fost pusă pe picior de egalitate cu încrederea în instituția Bisericii, o instituție slujită de preoți care sunt, și ei, doar niște oameni, adeseori cu nimic mai buni decât abulicii lor enoriași.

O scădere constantă

Dacă în cursul anilor 90, încrederea în Biserică se situa foarte sus, undeva la peste 90 la sută, procentele înregistrate ulterior, au început să scadă. În acest sens Mirel Palada, directorul CCSB a publicat, pe blogul său un grafic al „încrederii” în Biserică. Contactat de HotNews.ro, el a declarat că este vorba despre evoluția încrederii în „instituția Biserică”, măsurată lunar, încă din februarie 2009. „Lucrând ieri la analiza primară a datelor mi-a sărit chestia asta în ochi: uite ce s-a întâmplat cu biserica. Da, este prima dată când scade sub 70% din februarie 2009, de când avem măsurarea asta”. În plus Palada a detaliat: „Când ne referim la biserică noi punem întrebarea în general, iar  unele persoane se pot gândi la instituția de care aparțin. Dar, dat fiind faptul ca 89% din populație este ortodoxă, atunci când se gândește la biserică nu se gândește la Biserica Penticostală sau la musulmani sau la alte instituții, ci la Biserica Ortodoxa Româna. În consecință, putem aproxima destul de bine acest grafic cu soarta încrederii în Biserica Ortodoxă Română, principala instituție religioasă din România.” Ceea ce înseamnă că sondajul cu pricina reflectă, de fapt, scăderea încrederii românilor în instituția numită Biserica Ortodoxă. Astfel, conform sondajelor, în februarie 2009, procentul celor care aveau „multă și destul de multă încredere în BOR se situa la 84 la sută. În cursul anului 2010 încrederea a scăzut constant până la 79 la sută. În 2011, a coborât până la 79 la sută, iar din decembrie 2012 și până în februarie 2013 a coborât de la 77 la 66 la sută. Privitor la cauzele acestui declin constant, directorul CCSB este de părere că „este destul de probabil să fim martorii unei combinații de efecte pe termen scurt și de efecte pe durată medie și lungă”. Printre cele pe termen scurt ar putea fi vorba despre recentele critici privitoare la alocările de bani de la buget, dar și a modului cu sunt aceștia cheltuiți”. Dar, cu siguranță că nici popa din Constanța care s-a urcat la volan mort de beat și a trimis în spital patru nevinovați, ori celălalt care a fost arestat pentru trafic de etnobotanice nu au făcut mare lucru pentru sporirea încrederii îi Biserică.

Vasile Surcel