În Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu se mai vorbește limba română, ci mai degrabă o „romgleză” de baltă care pentru marea majoritate a publicului nu este una cunoscută, în special pentru cei mai în vârstă nefamiliarizați cu „slang-ul” de Facebook. Evident, un astfel de limbaj este pentru mulți intraductibil, în contextul în care nu cunosc limba engleză. Astfel, într-o intervenție televizată la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al MAE, Brândușa Predescu, a încercat să ne explice cum ministrul Corlățean și-a „cancelat” o vizită extrem de importantă la Consiliul Afacerilor Europene desfășurat în Luxemburg pentru a merge la fața locului în Muntenegru. Întrebată fiind dacă premierul Ponta i-a cerut ministrului Corlățean să meargă la locul accidentului, purtătorul de cuvânt s-a eschivat să răspundă direct și a făcut-o ca de pe prompter: „Ministrul Afacerilor Externe a „cancelat” participarea sa la Consiliul Afacerilor Europene pentru a merge acolo”, a repetat oficialul MAE. Nu cunoaștem verbul „a cancela”, dar cel mai probabil vine de la verbul din limba engleză „to cancel” care înseamnă „a anula”. Numai că publicului larg nu pot vorbi în termeni tehnici folosiți în limbajul intern al unui instituții. Comunicarea a fost întotdeauna o problemă a diplomației românești, fapt dovedit de desele schimbări ale purtătorilor de cuvânt ai MAE care s-au perindat pe acest post de-a lungul ultimilor ani.
Între „cancelare” și „certificată”
Dar nu numai la Departamentul de comunicare se regăsesc astfel de probleme. Însuși ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, are probleme în a transmite mesaje. Întrebat, într-o intervenție la Digi TV, ce răspunde acuzațiilor la adresa vitezei de reacție a autorităților române în cazul accidentului din Muntenegru, el a dat mai degrabă vina pe reacția cârcotașă a presei românești. "În România întotdeauna vor exista voci care vor spune și așa ceva", a răspuns Titus Corlățean. "Autoritățile române s-au mișcat foarte repede și au comunicat atunci când au avut informația certificată de autoritățile din Muntenegru", a mai spus Titus Corlățean. La fel, nu am înțeles ce este o informație „certificată”. Poate certă, dar în niciun caz una „certificată”. Ca și în cazul „cancelării” este vorba de o calchiere din limba engleză și vine din cuvântul „certified”, adică ceva care se confirmă. Numai că folosirea sa este cel puțin neinspirată și forțată, provenind din limbajul tehnic al diplomației. De ani de zile presa centrală este nemulțumită de promptitudinea comunicării care se face dinspre MAE iar reproșurile în acest sens nu au fost deloc puține.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
