Dacă se întâmplă să locuiți , să lucrați sau să treceți în drumurile dumneavoastră zilnice pe lângă celebrele clădiri cu bulină roșie rugați-vă să nu vină vreun cutremur, oricât de mic, în următorii ani, pentru că guvernul Ponta a tăiat la jumătate banii destinați primăriilor în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic. Disperat probabil să mai cârpească ceva la buget pentru a majora ajutoarele sociale sau pentru a reîntregi pensiile militarilor, guvernul a tăiat la jumătate în următorii trei ani fondurile destinate reabilitării clădirilor care riscă să se prăbușească chiar la un cutremur minor, deși experții au atenționat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur.
Conform datelor oficiale, fondurile prevăzute să fie alocate de la bugetul de stat în acest scop sunt cele mai mici din ultimii cinci ani. Mult-hulitul Emil Boc , deși a fost obligat de realitățile crizei economice să ia măsuri drastice de austeritate nu a îndrăznit să se apropie de banii pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic, întrucât la mijloc e vorba de siguranța și securitatea populației, lucruri cu care nu te joci. Nu și dacă te numești Victor Ponta, după cum se poate vedea. Pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinație de locuință, în 2008 au fost alocate de la bugetul de stat 7,8 milioane lei, iar în 2009 au fost acoperite cheltuieli de 8 milioane lei. În 2010 alocarea a scăzut la 5,8 milioane lei, pentru ca în 2011 să urce la 6,4 milioane lei, iar în 2012 la 8,1 milioane lei. Proiecția pentru următorii trei ani relevă însă că alocarea de la bugetul de stat va fi redusă la jumătate, respectiv la 4 milioane lei în 2014, 4,5 milioane lei în 2015 și 5 milioane lei în 2016. Tăierea de fonduri este pregătită în contextul în care în 2011 era anunțat că pentru consolidarea blocurilor vor fi alocate câte 20 milioane lei, atât în 2013, cât și în 2014.Ce-i drept , atunci era alt cabinet la Palatul Victoria.
Experții sunt ignorați
Experții în domeniu au atenționat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul București, sunt în pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.
Potrivit datelor oficiale aflate pe site-ul Primăriei Municipiului București, numai în Capitală sunt 189 clădiri cu risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 și 1950, corespunzând construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la cutremure, și alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898. Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990. Pe listele cu clădiri care prezintă pericol public în caz de cutremur sunt clădiri de pe Calea Victoriei, Bulevardul Magheru, Bulevardul Kogălniceanu sau Bulevardul Nicolae Bălcescu, zone prin care trec zilnic probabil zeci de mii de bucureșteni. De asemenea, tot pe site-ul Primăriei Capitalei apar 184 de clădiri în clasa I de risc seismic și alte 302 în clasa a doua de risc seismic. Ca să nu mai vorbim că 1629 de clădiri sunt catalogate drept urgențe. În ciuda unei evidențe nefaste, pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este prezentat la loc ușor vizibil că România "este singura țară din lume cu risc seismic în care statul s-a implicat" în punerea în siguranță a fondului vechi construit, proprietate privată, prin alocarea de sume de la bugetul de stat pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public.Cam greu să te lauzi cu marile reabilitări când documentele oficiale arată că cel puțin în Capitală au fost reabilitate doar 30 de clădiri prin eforturile colosale ale guvernului.
Într-un document oficial redactat încă din 2006, experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.
În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul București, în județele aflate sub influența zonei seismologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.
Pierderi de miliarde de euro
La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este estimată la 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuințe, în București fiind 90% din victime și 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui număr de 1.570 de persoane, la care s-au adăugat 11.300 răniți, cauza principală fiind prăbușirea a 28 de clădiri înalte.
Oprescu a pregătit truse de prim ajutor în caz de cutremur
Cum programul de reconsolidare a clădirilor cu risc seismic merge în ritm de melc, primarul general Sorin Oprescu a găsit soluția pentru cei care ar rămâne prinși intre dărâmături, în caz de cutremur.
În urmă cu vreo șapte luni, Oprescu a cumpărat truse de prim ajutor și urmează să le distribuie locuitorilor din clădirile cu risc seismic ridicat. Investiția a depășit 100.000 de euro. Materialele sanitare urmau să ajungă la oameni prin intermediul asociațiilor de locatari.
Pentru toți proprietarii, Primăria a luat de 100.000 de euro truse de prim ajutor.
Licitația a fost organizată în 2011 și a fost câștigată de o firma din București.
click pe link sau pe imaginea de mai jos
Iulia Nueleanu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
