Una dintre cauzele incetarii monitorizarii Romaniei de catre Uniunea Europeana a fost si modificarea unor articole din Codul penal.
Ordonanta de urgenta prin care Guvernul a incercat sa modifice articolele 205, 206, 238 si 239 din Codul penal, ce sanctionau insulta, calomnia, ofensa adusa autoritatii si ultrajul verbal, nu reprezinta insa o schimbare, ci doar o cosmetizare a respectivelor articole. Forma actuala a acestor texte a determinat sase asociatii de aparare a drepturilor omului si asociatii profesionale sa semneze un protest in care arata ca Guvernul Romaniei nu si-a indeplinit obligatiile prevazute in Rezolutia nr. 1123 din 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, si anume eliminarea in totalitate a celor patru articole din Codul penal.
O simpla cosmetizare
Articolul 205, care cuprindea sanctiunile pentru insulta, nu a fost modificat in intregime, asa cum se astepta si cum solicitase Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, ci s-a eliminat doar alternativa inchisorii. Pastrandu-se amenda penala, deci tot o condamnare penala trecuta in cazier, noul text nu se imbunatateste decat foarte putin.
Articolul 206, ce vizeaza sanctiunile pentru calomnie, care in statele moderne a fost trecut in sfera civilului, mentine, in forma adoptata de Guvern, pedeapsa alternativa a inchisorii. In fapt, prin Ordonanta 58 s-au redus numai limitele pedepsei – intre 3 luni si 3 ani -, care au fost stabilite intre 2 luni si 2 ani.
Pe de alta parte, ordonanta de urgenta nu face nici o referire la articolul 207, ce vizeaza proba veritatii. In toate statele democratice, principalele aparari ale celor acuzati de insulta sau calomnie sunt buna-credinta, interesul public si, rar, proba veritatii, dar numai ca alternativa la cele doua si numai la alegerea acuzatului. Mentinerea probei veritatii, ca unica aparare, este o caracteristica a sistemului retrograd al legii penale romanesti, care cere acuzatului sa isi dovedeasca nevinovatia. Intr-un sistem juridic democratic, acuzarea trebuie sa dovedeasca vinovatia acuzatului, dar in Romania este total pe dos. Din acest motiv, nici principiul european care recunoaste faptul ca un ziarist nu poate efectua cercetari complete pentru stabilirea indubitabila a adevarului sau falsitatii unei informatii nu poate fi aplicat si nu este recunoscut in Romania. In plus, in statele democratice, cele doua fapte, insulta si calomnia, nu sunt cuprinse in sfera infractionalului, ci in Codul civil. Mai mult, ele nici nu sunt considerate fapte cu un mare grad de pericol social, care sa justifice incadrarea lor drept infractiuni.
Insulta, calomnia, amenintare la adresa functionarilor publici
Singurul text abrogat prin ordonanta Guvernului este art. 238, prin care se sanctiona ofensa adusa autoritatii. Dar OUG mentine, intr-o forma usor modificata, art. 239 alin. 1, respectiv pedepse mai mari in cazul insultei si calomniei la adresa unei largi categorii de functionari publici. Prin urmare, aceasta categorie de -functionari publici- va continua sa beneficieze de o protectie sporita fata de persoanele obisnuite. In timp ce insulta si calomnia impotriva oricarei persoane se pedepsesc cu amenda sau inchisoare, aceleasi fapte comise impotriva unui functionar public se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, pedeapsa amenzii fiind exclusa. In acest fel, se incalca principiul egalitatii in fata legii, principiu invocat chiar in Constitutie.
Prevederile art. 239 alin. 1 au fost si, probabil, vor mai fi utilizate de unii functionari publici pentru confectionarea unor dosare penale pentru ultraj verbal impotriva unor persoane -incomode-.
Proteste fata de Codul penal
Forma actuala a acestor texte a determinat sase asociatii de aparare a drepturilor omului si asociatii profesionale sa semneze un protest pe care l-au inaintat zilele trecute Guvernului. Organizatiile semnatare – APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Liga Romana de Presa, Transparency International Romania, Asociatia de Promovare si Protejare a Libertatii de Expresie si Agentia de Monitorizare a Presei -Academia Catavencu- – considera ca prin OUG 58 din 23 mai 2002, Guvernul Romaniei nu si-a indeplinit obligatiile prevazute in Rezolutia nr. 1123 din 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, si anume eliminarea in totalitate a celor patru articole din Codul penal.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
