Schimbările radicale aduse bugetului UE nu îl fac, în mod automat, mai bun

-Comisia Europeană propune o revizuire din temelii a bugetului pe termen lung al UE.
-Înainte de negocieri, auditorii UE avertizează Parlamentul European și Consiliul cu privire la riscuri.
-Principalele concluzii ale celor 12 avize ale Curții de Conturi Europene sunt prezentate pe scurt într-un document de sinteză.

Comisia Europeană a propus modificări profunde și variate cu privire la bugetul pe termen lung al UE. Este însă posibil ca aceste schimbări să nu îmbunătățească de fapt finanțarea și metodele de cheltuieli pentru execuția politicilor și programelor UE după 2028, susține Curtea de Conturi Europeană. Întrucât anumite părți din mecanismele propuse schimbă radical modul în care sunt planificate, gestionate și controlate cheltuielile UE, auditorii avertizează că există riscuri care pot pune în pericol buna gestiune financiară și solicită măsuri de protecție mai ferme. Într-un document publicat astăzi care prezintă pe scurt preocupările lor, aceștia reiterează semnalele de alarmă transmise factorilor de decizie din UE în contextul începerii negocierilor asupra bugetului de aproape 2 mii de miliarde de euro propus pentru perioada 2028-2034.

Din ianuarie încoace, Curtea a publicat 12 avize referitoare la propunerile Comisiei pentru noul cadru financiar multianual (CFM), în care auditorii își exprimă punctele de vedere cu privire la o gamă largă de domenii, de la competitivitate, cercetare și cultură, la coeziune, agricultură și sprijin internațional.

„Propunerile legislative pentru următorul buget multianual al UE arată că nu este vorba despre niște ajustări de rutină, ci despre o reformă de amploare”, a declarat domnul Tony Murphy, președintele Curții. „În calitate de gardian financiar al UE, Curtea evidențiază, într-un set de 12 avize referitoare la propuneri ale Comisiei privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, riscurile și provocările existente. Multe dintre modificările propuse nu garantează de fapt o mai bună gestionare a cheltuielilor în viitor.”

În iulie și septembrie 2025, Comisia a prezentat mai multe propuneri legislative privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034. În primul rând, o alocare financiară de aproape 2 mii de miliarde de euro – cu alte cuvinte, o creștere de 59 % față de bugetul actual de 1,2 mii de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Drept rezultat, contribuțiile naționale la bugetul UE ar crește cu 81 %, atingând 235 de miliarde de euro. Pentru a finanța politicile UE, executivul european a propus creșterea numărului de fluxuri de venituri proprii de la patru la nouă. Printre noile resurse proprii s-ar număra una bazată pe e-deșeurile necolectate, una bazată pe accizele la tutun plus o resursă corporativă pentru Europa. În același timp, Comisia a propus o scădere semnificativă – cu 20 de puncte procentuale – a ponderii finanțării din partea UE care ar urma să fie pusă în aplicare împreună cu statele membre. Ea a sugerat totodată un nou Fond european de proporții – 865 de miliarde de euro – pentru coeziune și agricultură, axat pe planuri unice de parteneriat național și regional. O altă noutate este creșterea semnificativă a finanțării pentru consolidarea bazei industriale de apărare a UE și a capabilităților de apărare. În plus, ar avea loc o trecere importantă la un model de finanțare nelegată de costuri, iar statelor membre li s-ar oferi opțiunea de a-și finanța planurile prin împrumuturi rambursabile de la UE în valoare de până la 150 de miliarde de euro, un nivel fără precedent.

Auditorii avertizează că, în cazul în care noile fluxuri de venituri nu sunt aprobate, ne vom lovi de un deficit bugetar semnificativ. În aceste condiții, vor fi două soluții: ori contribuțiile statelor membre vor trebui majorate, ori ambițiile bugetare tăiate. Auditorii remarcă totodată și cât de mult ar crește datoria UE ca urmare a împrumuturilor propuse. În ceea ce privește cheltuielile, fuzionarea a diferite politici ar putea compromite realizarea obiectivelor acestora și s-ar putea ajunge într-un punct în care ar fi necesare alegeri dificile între priorități. Pentru o mare parte a bugetului, prioritățile în materie de cheltuieli se vor afla în mâinile statelor membre, care au fiecare propriile interese. De exemplu, divergențe semnificative între planurile naționale ar putea slăbi alinierea cheltuielilor agricole la prioritățile UE, ar putea denatura concurența și ar putea crea condiții de concurență inechitabile pentru fermieri. În plus, mai multă flexibilitate nu ar trebui să ducă la cheltuieli mai mari fără rezultate mai bune. Cadrul de performanță propus are o arhitectură deficitară, care nu permite să se măsoare impactul cheltuielilor UE și ceea ce primesc, în final, cetățenii europeni pentru banii lor. În același timp, pentru o parte semnificativă a bugetului, mecanismele de asigurare a faptului că banii UE sunt cheltuiți în mod corespunzător se bazează într-o măsură prea mare pe o supraveghere adesea deficitară din partea statelor membre. Nu în ultimul rând, propunerile nu stabilesc suficient de clar drepturi nerestricționate de acces la informații pentru auditori.