Sefii Companiei de Drumuri -confunda- spaga incasata la trecerea podului -Prietenia- cu TVA-ul

Cu o promptitudine lăudabilă, conducerea Companiei Naţionale de Drumuri, prin adresa nr.93/13396 din data de 5 iulie a.c. a răspuns acuzelor referitoare la practicile mai puţin ortodoxe ale angajaţilor Companiei plătiţi să încaseze taxa de trecere a podului -Prieteniei- dintre Giurgiu şi Ruse.

Consemnate în două articole publicate în cotidianul -Curentul-, neregulile reflectau faptul că, pe de o parte, respectiva taxă de trecere a podului era încasată -prin rotunjire- faţă de valoarea stabilită şi înscrisă pe bonul eliberat, iar, pe de altă parte, în special între localnici şi încasatori, se naşte o -complicitate- privind plata, -după posibilităţi şi amiciţie-, a taxei cu pricina. După cum, având în vedere că valoarea pârdalnicii taxe este de 23,36 lei, iar, pentru comercianţii mioritici, lipsa mărunţişului este o boală generală şi naţională, am considerat că una dintre portiţele deschise spre -mica ciupeală- care, potrivit unor calcule simple în care au fost puse în ecuaţie numărul mediu al autoturimelor care tranzitează lunar podul şi diferenţa rezultată între -preţul corect- al taxei şi cel rotunjit, ajunge pe la 7.000 de euro, este taman -preţul cu zecimală.- Numai că, prin răspunsul, de altfel politicos şi cu pretenţii de precizie, reprezentanţii Companiei Naţionale desemnaţi să ne lumineze, directorul general adjunct, Cristian Duica, şi directorul Ecaterina Munteanu, au încercat să ne convingă de faptul că, suma provenită din rotunjirea, de la 23,33 la 24 sau 25 lei, funcţie de maşină, nu constituie un mic bacşiş al taxatorului, ci -banalul TVA-. Astfel, potrivit calculelor şefilor Companiei, consemnate în răspunsul transmis redacţiei, -6 euro (tariful pentru autoturisme) x 3,2723 (cursul valabil pentru tarifele achitate în luna iunie) x 1,19 (TVA) = 23,36 (din care 3,73 lei reprezintă TVA). În concluzie, şpaga lunară de peste 7000 de euro la care se face referire în articol este, de fapt, taxa pe valoarea adăugată pe care CNADNR o virează la bugetul statutului din sumele încasate pentru trecerea podului peste Dunăre.-

Calcule caniculare

Din nefericire, se pare că efectele nefaste ale caniculei au afectat aritmetica şi logica -drumarilor- care, se dau naivi şi redactează răspunsuri mustind de voie bună şi umor involuntar. De aceea, cu înţelegerea cuvenită, vom sintetiza un calcul simplu, uşor de descifrat chir şi pe caniculă. Astfel, revenind la -problemă-, se dă o taxă de 23,36 lei pe care ar trebui să o încaseze angajatul Companiei amplasat la mijlocul podului. Numai că, din lipsă de -firfirei- (subunităţi monetare ale leului, pentru studioşi), respectivul angajat rotunjeşte tariful şi omul cu maşina plăteşte 24 sau 25 lei. Înmulţind 1020 de autoturime (număr mediu comunicat de Companie) care trec şi sunt taxate lunar, cu 0,64 sau 1,64 lei (după caz de rotungire) rezultă o valoare lunară, estimată la 7000 euro. Se cere să se afle dacă diferenţa rezultată constituie şpagă intrată în bununarele taxatorului sau TVA pe care angajatul cu pricina îl varsă la bugetul statului? Asta, fără a mai lua în calcul sumele rezultate în urma taxării fără chitanţă, -prin palmare-, despre care sigur se poate afirma că nu ajung în alt loc decât în portofelul taxatorului. Cam, despre acest aspect al -micului trafic- şi despre o asemenea aritmetică simplă, -de vară-, încercăm să-i înştiinţăm pe şefii Companiei de Drumuri. Doar că, în locul unui răspuns din care ar fi trebuit să aflăm că, spre exemplu,- pentru stârpirea acestor practici- au fost montate camere de supraveghere video a gheretei cu pricina, iar taxatorii vinovaţi au fost demişi, ne-am pomenit cu o încercare stângace de aburire. Cât priveşte invitaţia oamenilor junelui director Mihai Grecu, adresată celor care trec podul, de a face pe detectivii şi a completa formulare -anti-fraudă- care, apoi, să fie trimise prin fax Companiei, -pentru a demara ancheta administrativă-, sună -ca dracu-.