Un studiu realizat de Fundaţia Soroş arată că de-abia în 1996 statul român a început să se implice în problema migraţiei. Potrivit studiului -Politici şi Instituţii în migraţia internaţională: migraţia pentru muncă din România. 1990-2006-, în 1996 s-au luat primele măsuri care vizau traseele de migraţie legală mediată privat, iar în perioada 2000-2002 s-au intensificat eforturile de pentru încheierea acordurilor bilaterale în domeniul circulaţiei forţei de muncă.
Sociologul Monica Şerban a explicat, potrivit Mediafax, că intervenţia statului a apărut în momentul în care reţelele de migranţi erau foarte bine constituite, însă nu există date care să conducă la ideea că o intervenţie mai rapidă ar fi dus la un fenomen mai redus al migraţiei românilor.
Inspectorul de specialitate din cadrul Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS), Daniela Stan a spus şi el că migraţia reprezintă un fenomen important în România datorită implicaţiilor multiple pe care le are în plan social, uman, cultural şi financiar. Potrivit datelor înregistrate de DMS, din februarie 2002 şi până la sfârşitul anului 2006, prin intermediul OMFM, aproximativ 195.000 de români au beneficiat de un contract de muncă, în timp ce prin intermediul agenţiilor private de recrutare au fost încheiate 45.000 de contracte de muncă.
Numărul real al cetăţenilor români care muncesc în străinătate este însă mult mai mare: potrivit unui alt studiu al Fundaţiei Soroş, făcut public la sfârşitul anului trecut, peste o treime din familiile de români au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
