Fermierii români au mizat anul acesta pe culturile energetice, însă nu au ţinut cont de previziunile meteorologice. Seceta prelungită a calamitat cea mai mare parte a culturilor de rapiţă, porumb şi floarea soarelui.
Suprafaţa cultivată cu porumb acoperă 2,5 milioane de hectare, fiind cea mai întinsă la nivel european. Suprafaţa cultivată cu rapiţă este de 388.000 hectare, însă este afectată de secetă în proporţie de 62,9% şi aproximativ 235.000 de hectare sunt asigurate.
Prin intermediul Ministerului Agriculturii, statul acordă sprijin pentru producţiile care se încadrează în limitele naţionale de referinţă. Ordinul 549 al ministrului de resort prevede că plăţile directe pentru culturile energetice se acordă doar fermierilor care predau o producţie de cel puţin 1.000 de kilograme la hectar, la rapiţă şi floarea-soarelui şi de 2.500 de kilograme la hectar, pentru porumb.
Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Sindicale din Agricultură-Agrostar, consideră că în loc de plăţi la hectar, producătorii vor primi despăgubiri pentru calamităţi. -În zonele de secetă nu se pune problema unei astfel de producţii şi în loc de plăţi pentru producţie, fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă. Toţi cei care au înfiinţat astfel de culturi (energetice, n.r.) au pierdut-, ne-a precizat preşedintele Agrostar.
Producţia medie la hectar va fi cu mult mai redusă faţă de aceste limite de referinţă, respectiv 800 de kg la rapiţă, sub două tone la porumb, 700-800 de kg la soia şi 500-600 la floarea soarelui, după cum ne-a explicat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Rădulescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
