Avantul ministrului mediului, Sulfina Barbu, privind exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana de catre Gabriel Resources nu poate fi stavilit nici macar de atentionarile repetate ale Uniunii Europene. Sulfina Barbu sustine, clar si fara remuscari, ca, in situatia elaborarii studiului de impact asupra mediului, -nu am spus ca nu ma amestec, am spus doar ca nu ma antepronunt-.
La 16 decembrie 2004, Parlamentul European a adoptat o rezolutie privind progresele Romaniei, in care, printre altele, -isi exprima ingrijorarea profunda in privinta perioadelor lungi de tranzitie convenite in capitolul de mediu si, mai ales, in privinta proiectului minier de la Rosia Montana, care reprezinta o amenintare semnificativa pentru mediul inconjurator din intreaga regiune-. Cu toate acestea, un alt sustinator al proiectului este nimeni altul decat presedintele Traian Basescu, care nu s-a ferit in a face profetii: -Acest proiect va aduce bunastare in Tara Motilor. Este un proiect pe care Partidul Democrat trebuie sa il sustina, nu numai ca o valorificare a unei resurse enorme de bogatie pentru tara, dar mai ales ca un proiect care va avea ca finalizare refacerea echilibrului mediului in Apuseni-.
Desi reprezentantii Gabriel Resources si-au innoit frecvent comunicatele cu privire la faptul ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) va primi la inceputul lunii martie 2006 studiul de evaluare a impactului asupra mediului, acest lucru este practic imposibil de realizat. In prezent, certificatul de urbanism este expirat, iar societatea nu a prezentat altul ministerului. -In perioada iunie-septembrie 2005 nu s-a inregistrat nici o activitate, insa conform legislatiei nu este prevazut nici un termen legal in care titularul de activitate trebuie sa depuna studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Il depune atunci cand il finalizeaza-, spune Sulfina Barbu, ministrul mediului. In functie de noul certificat de urbanism – despre care nu se stie inca nimic (sic!) – specialistii hotarasc daca se va relua toata procedura ori daca va fi continuata din momentul in care ea a fost incheiata intr-o etapa intermediara.
Responsabilitatea, aruncata in ograda altor institutii
Referitor la faptul ca in contractul de asociere dintre RMGC si Minvest Deva este specificat ca, in momentul inchiderii vechii mine, toate obligatiile referitoare la refacerea mediului revin statului roman, ministrul mediului afirma ca -obligatiile de ecologizare si de gestionare a acestui domeniu revin Ministerul Economiei si Comertului-. De asemenea, in ceea ce priveste campania publicitara dusa de companie (-ceva trebuie facut cu responsabilitate si profesionalism-), Sulfina Barbu admite ca -reclama respectiva nu este fondata; pentru ca deocamdata nu au un proiect viabil, ca ministru pot spune ca au un fundament-.
-Statul are mai mult de pierdut-
Intr-o scrisoare trimisa presedintelui Traian Basescu, directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, prof. dr. Ioan Piso, spunea ca -in aceasta afacere statul roman detine prin Minvest Deva 19% din actiuni si va obtine un profit de 2%. (…) Ne vom alege peste 15 ani cu un lac de cianuri si metale grele de 600 de hectare, sprijinit de un baraj de 180 de metri, la numai patru kilometri in amonte de Abrud. Chiar daca barajul va rezista, cianurile vor patrunde in panza freatica, iar la o anumita temperatura se vor evapora-. Potrivit acestuia, capitalul va fi investit in buna masura in utilaje straine, iar multe dintre putinele locuri de munca ar fi ocupate de specialisti straini, iar aceasta pe o perioada de 15 ani. -Ce se va intampla dupa aceea cu aceasta zona? Asta intelegem noi prin dezvoltare durabila, nelipsita din directivele europene?!-, conchide profesorul Piso. Proiectul este vehement contestat si de Biserica Ortodoxa Romana, si de Academia Romana, care se declara total impotriva nocivitatii acestui proiect. Acestia sustin ca proiectul de exploatare aurifera nu reprezinta o lucrare de interes public, in folosul economiei nationale, care sa justifice efectele colaterale asociate cu acesta, si, prin urmare, recomanda abandonarea sa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
