Tariceanu, acuzat de incercarea de decredibilizare a demisiilor democratilor

Daniela Nicoleta Andreescu – persoană publică, încă secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, pentru că până la data prezentului nu mi s-a comunicat în scris de la Guvern faptul că s-ar fi luat act de demisia mea şi data la care vor înceta raporturile mele de muncă la acest minister, denigrată de Călin Popescu Tăriceanu, prin declaraţia sa publică din 11.04.2007, precizez că nu sunt deloc surprinsă de această manifestare a dl prim-ministru care îşi permite să eticheteze în mod necuvenit activitatea desfăşurată de mine şi de alţi secretari de stat ai Partidului Democrat, numai în încercarea de decredibilizare a actului demisiei solidară cu poziţia Partidului care ne-a promovat.

Continuând acţiunea de defăimare a Partidului Democrat prin declaraţia sa publică pe tema demisiilor secretarilor de stat, membri ai foştilor săi parteneri de alianţă, Călin Popescu Tăriceanu face aprecieri necuvenite din postura persoanei care a fost deranjată de refuzul meu şi a altor secretari de stat de a se reveni la demisie, în ciuda apelurilor publice ale noului ministru al muncii şi al tatonărilor şi sugestiilor bine intenţionate, şi mai ales de corespondenţa D.M.S. şi O.M.F.M. din ultima vreme pe teme fierbinţi.

Nu este de înţeles de ce, din postura de manager performant, a aşteptat să primească demisia mea şi a celorlalţi colegi, pentru ca să constate brusc lipsa de performanţă tocmai în momentul în care probabil spera în o altă atitudine, de slugărnicie şi lipsa de orice scrupul, de agăţare de funcţie cu orice preţ. De altfel au fost revocaţi secretari de stat ai Partidului Democrat inclusiv săptămâna trecută din convingerea domniei sale şi dacă avea elemente ar fi putut să o facă şi pentru cei pe care i-a denigrat public pe 11.04.2007 din rândul celor care fac parte şi eu în mod necuvenit, anterior prezentării demisiei de noi.

Era de aşteptat o asemenea reacţie faţă de multiplele confruntări în scris pe care le-am avut cu instituţia Guvernului şi cu alte ministere, atât pe tema lipsei de reacţie pe care a manifestat-o în legătură cu decizia Spaniei de a impune în continuare obligaţia de obţinere a vizei de muncă pentru lucrătorii români, după 01.01.2007 şi după 02.04.2007 a unei formalităţi echivalente cu încălcarea flagrantă a legislaţiei comunitare, cât şi a tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană; dar şi legat de pasivitatea în a pune în aplicare tocmai măsurile impuse prin raportul de control al OMFM din 2006 efectuate de Autoritatea de Control din cadrul Guvernului.

Poziţia mea tranşantă, în scris, pe care nu am făcut-o publică tocmai din considerente de normalitate, impuse de dialogul interinstituţional şi de raportul de subordonare şi respect s-a referit la mai multe teme, respectiv:

A. Nerezolvarea problemelor lucrătorilor români în aplicarea Acordului dintre România şi Spania ca urmare a lipsei de implicare a autorităţilor cu competenţe în domeniu, şi a trenării în a se lua măsuri care fac ca cetăţenii români care doresc să lucreze în Spania să nu ştie când, unde, primesc contractele de muncă deşi sunt recrutaţi în baza unui Acord încheiat între două state şi dacă le mai primesc după selecţie şi dacă au aceleaşi clauze ca cele transmise când au fost invitaţi la selecţie prin ofertele iniţiale.

B. Atitudinea faţă de firme ca Bechtel şi Saint Gobain din punct de vedere al încadrării de cetăţeni străini pe teritoriul României cu nerespectarea legislaţiei în vigoare, creându-se tensiuni sociale, dumping şi o fraudare a sistemului de asigurări sociale, lucru sesizat de organele sindicale.

C. Poziţia D.M.S. şi O.M.F.M faţă de impunerea de măsuri echivalente de România pentru cetăţenii străini care provin din state care la rândul lor au impus măsuri de acces tranzitorii lucrătorilor români, de la 01.01.2007 regăsită în studii şi analize pe această temă.

D. Refuzul de a achiesa şi promova la impunerea modificării legii permiselor de muncă, la dorinţa, interesul şi pe baza unui proiect elaborat de o societate de consultanţă cu interese în domeniu, argumentat în drept şi în scris.

Precizez că poziţia domnului Călin Popescu Tăriceanu este ulterioară înaintării de corespondenţe pe aceste teme, de DMS şi OMFM tocmai pentru a se lua măsurile care se impun, şi care excedau competenţelor unui secretar de stat, din bună credinţă, uzând de obligaţiile ce revin din legi, la care singurul răspuns a fost cel văzut de o ţară întreagă pe 11.04.2007.

Subliniez că, până la această dată, nu am avut nici un avertisment şi/sau probleme în care să se pună în discuţie performanţa mea profesională, realizată de cel care m-a denigrat public atât pe mine cât şi pe ceilalţi colegi şi care a avut o atitudine neconformă aceleia pe care ar trebui să o impună şi aplice un şef ierarhic echipei cu care lucrează şi susţin orice confruntare publică, cu hârtii pe masă pentru a dovedi ce a fost Departamentul pentru Muncă în Străinătate la data numirii mele şi ce este acum în raport de sprijinul pe care l-am avut şi primit, cu domnia sa.

Daniela Nicoleta ANDREESCU încă Secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse